9 definiții pentru cățelandru

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CĂȚELÁNDRU, cățelandri, s. m. Cățel (I 1) mai mare; p. ext. pui mai mare al unor animale sălbatice (asemănătoare cu câinele); cățelan. – Cățel + suf. -andru.

CĂȚELÁNDRU, cățelandri, s. m. Cățel (I 1) mai mare; p. ext. pui mai mare al unor animale sălbatice (asemănătoare cu câinele); cățelan. – Cățel + suf. -andru.

cățelándru, ~ră smf [At: COSTINESCU / V: cățăl~, ~ră / Pl: ~i / E: cățel + -andru] 1 Cățel care nu mai este pui, dar nici nu a ajuns la maturitate Si: cățelan. 2 Cățel apreciat pentru calitățile sale. 3 Câine de stână. 4-5 Pui (mărișor) de vulpe. 6 Expresie de dezmierdare adresată copiilor. 7 (Mun) Băiețandru. 8 (Fig) Persoană care se amestecă în toate. 9 (Fig) Lingușitor. 10 (Fig) Persoană care vorbește mult Si: palavragiu.

CĂȚELÁNDRU, cățelandri, s. m. Cățel mai mare. Ți-am adus... un cățelandru pe care l-am ales dintre puii de ast’ toamnă ai Vidrei, cățeaua mea de vînătoare. SADOVEANU, N. F. 14. De departe, de două ori a lătrat asupra duducăi Leona, încît dumneaei foarte s-a scîrbit de asemenea obrăznicie a cățelandrului. SADOVEANU, N. F. 35. Un cățelandru alb m-a întîmpinat cu larmă dușmănoasă. PETRESCU, S. 11. ♦ Pui mai mare al unor animale sălbatice asemănătoare cu cîinele. Cățelandru de vulpe.

CĂȚELÁNDRU, cățelandri, s. m. Cățel mai mare; p. ext. pui mai mare al unor animale sălbatice (asemănătoare cu cîinele). – Din cățel + suf. -andru.

CĂȚELÁNDRU ~i m. 1) Cățel de câteva luni. 2) Pui mare de animal sălbatic (asemănător câinelui). /cățel + suf. ~andru

cățelandru m. cățel mai mare: puii vulpii se făcuse cățelandri ISP.

cățelándru m. și f., pl. e. Cățel saŭ cățelușă maĭ mare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cățelandru s. m., art. cățelandrul; pl. cățelandri, art. cățelandrii

cățelándru s. m., art. cățelándrul; pl. cățelándri, art. cățelándrii

Intrare: cățelandru
cățelandru substantiv masculin
substantiv masculin (M62)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cățelandru
  • cățelandrul
  • cățelandru‑
plural
  • cățelandri
  • cățelandrii
genitiv-dativ singular
  • cățelandru
  • cățelandrului
plural
  • cățelandri
  • cățelandrilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cățelandru, cățelandrisubstantiv masculin

  • 1. Cățel mai mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ți-am adus... un cățelandru pe care l-am ales dintre puii de ast’toamnă ai Vidrei, cățeaua mea de vînătoare. SADOVEANU, N. F. 14. DLRLC
    • format_quote De departe, de două ori a lătrat asupra duducăi Leona, încît dumneaei foarte s-a scîrbit de asemenea obrăznicie a cățelandrului. SADOVEANU, N. F. 35. DLRLC
    • format_quote Un cățelandru alb m-a întîmpinat cu larmă dușmănoasă. PETRESCU, S. 11. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Pui mai mare al unor animale sălbatice (asemănătoare cu câinele). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: cățelan
      • format_quote Cățelandru de vulpe. DLRLC
etimologie:
  • Cățel + sufix -andru. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.