14 definiții pentru cășărie cășerie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cășărie sf [At: (a. 1760) IORGA, B. R. 225 / V: ~șer~ / Pl: ~ii / E: caș + -ărie] 1-2 Clădire (sau parte a stânei) în care se fac brânzeturile. 3 (Pex) Stână.

CĂȘĂRÍE, cășării, s. f. Clădire sau parte a stânei unde se prepară cașul, brânza sau cașcavalul; p. ext. stână. – Caș + suf. -ărie.

CĂȘĂRÍE, cășării, s. f. Clădire sau parte a stânei unde se prepară cașul, brânza sau cașcavalul; p. ext. stână. – Caș + suf. -ărie.

CĂȘĂRÍE, cășării, s. f. Clădire (sau parte a stînei) unde se prepară cașul, brînză sau cașcavalul; p. ext. stînă. Apoi de cînd poroncile aieste nouă... nu mai are cap omul să-și mai vadă bordeiul. Cînd îi la subprefectură, cînd la cășărie. ALECSANDRI, T. I 243.

CĂȘĂRÍE, cășării, s. f. Parte a stânei unde se prepară cașul, brânza sau cașcavalul; p. ext. stână. – Din caș + suf. -ărie.

CĂȘĂRÍE ~i f. Parte a stânei unde se face cașul. /caș + suf. ~ărie

cășăríe f. Locu unde se face cașu la stînă.

cășerie sf vz cășărie


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cășăríe s. f., art. cășăría, g.-d. art. cășăríei; pl. cășăríi, art. cășăríile

cășăríe s. f., art. cășăría, g.-d. art. cășăríei; pl. cășăríi, art. cășăríile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CĂȘĂRÍE s. v. stână, târlă.

cășărie s. v. STÎNĂ. TÎRLĂ.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cășăríe, cășării, s.f. – Locul unde se face cașul la stână; lăptărie. – Din caș + suf. -ărie (DEX, DLRM, MDA).

Intrare: cășărie
cășărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cășărie
  • cășăria
plural
  • cășării
  • cășăriile
genitiv-dativ singular
  • cășării
  • cășăriei
plural
  • cășării
  • cășăriilor
vocativ singular
plural
cășerie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cășerie
  • cășeria
plural
  • cășerii
  • cășeriile
genitiv-dativ singular
  • cășerii
  • cășeriei
plural
  • cășerii
  • cășeriilor
vocativ singular
plural

cășărie cășerie

  • 1. Clădire sau parte a stânei unde se prepară cașul, brânza sau cașcavalul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DLRM un exemplu
    exemple
    • Apoi de cînd poroncile aieste nouă... nu mai are cap omul să-și mai vadă bordeiul. Cînd îi la subprefectură, cînd la cășărie. ALECSANDRI, T. I 243.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Caș + sufix -ărie.
    surse: DEX '09 DEX '98