12 definiții pentru cârlionț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÂRLIÓNȚ, cârlionți, s. m. Șuviță de păr răsucită în spirală; buclă, zuluf. [Pr.: -li-onț] – Et. nec.

CÂRLIÓNȚ, cârlionți, s. m. Șuviță de păr răsucită în spirală; buclă, zuluf. [Pr.: -li-onț] – Et. nec.

cârliónț [At: I. VĂCĂRESCU, P. 100 /15 / P: ~li-onț / V: ~oánță sf, ~ón, sc~ / Pl: (1) ~i, (3) ~oánțe / E: nct] 1 sm Șuviță de păr răsucită în spirală Si: buclă, cârligel (6), perciune, scâr, zuluf. 2 av Răsucit. 3 sn Unealtă de prins pește de forma unei linguri foarte mari Si: cârstaș, chipcel, posfat, târboc Cf năpatcă.

CÂRLIÓNȚ ~i m. Șuviță de păr în formă de spirală; buclă; zuluf. [Sil. -li-onț] /Orig. nec.

cârlionț m. 1. buclă; 2. cârlig de pescuit. [Derivat din acelaș primitiv ca cârlig].

CÎRLIÓNȚ, cîrlionți, s. m. Șuviță de păr încrețită în spirală, în formă de inel; buclă, zuluf. Era foarte frumoasă, cu părul negru strălucitor strîns numai cîrlionți împrejurul capului. DUMITRIU, B. F. 144. Cirlionții blonzi, fini, care ii tivesc ca o umbră ceafa rotundă. VLAHUȚĂ, la TDRG. – Pronunțat: -li-onț.

cîrliónț m. (din cîrligonț, d. cîrlig. V. cîrlibonț). Cĭuf orĭ moț încovoĭat, ca zulufiĭ, saŭ ca percĭuniĭ (V. buclă). Penele cele încovoĭate de deasupra coadeĭ rățoĭuluĭ. Ĭal. Br. Cĭorpac, chipceag (forma ca laba gîșteĭ). – Și scîrlionț. În Vc. scărlăunț, în Meh. (s)cărlăonț.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cârliónț (-li-onț) s. m., pl. cârliónți

cârliónț s. m. (sil. -li-onț), pl. cârliónți


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CÎRLIO s. buclă, creț, inel, ondulație, ondulă, val, zuluf, (rar) sfredel, sfredelitură, (reg.) scîrlionț, zgîrlăunte, (Ban.) cocor, (prin Munt. și Mold.) scîr. (~ al părului cuiva.)

Intrare: cârlionț
cârlionț substantiv masculin
  • silabație: câr-li-onț info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cârlio
  • cârlionțul
  • cârlionțu‑
plural
  • cârlionți
  • cârlionții
genitiv-dativ singular
  • cârlio
  • cârlionțului
plural
  • cârlionți
  • cârlionților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cârlionț

  • 1. Șuviță de păr răsucită în spirală.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: buclă zuluf attach_file 2 exemple
    exemple
    • Era foarte frumoasă, cu părul negru strălucitor strîns numai cîrlionți împrejurul capului. DUMITRIU, B. F. 144.
      surse: DLRLC
    • Cîrlionții blonzi, fini, care îi tivesc ca o umbră ceafa rotundă. VLAHUȚĂ, la TDRG.
      surse: DLRLC

etimologie: