2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cârcotit3 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: cârcoti2] 1 Râs. 2 Chicoteală.

cârcotit2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: cârcoti1] 1 Certat. 2 Nemulțumit. 3 Căutat de subterfugii. 4 Tărăgănat. 5 Indecis. 6 Viermuit.

cârcotit4, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți / E: cârcoti2] 1 Râs. 2 Chicotit.

cârcotit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: cârcoti1] 1 Ceartă. 2 Nemulțumire. 3 Căutare de subtrefugii. 4 Tărăgănare. 5 Indecizie. 6 (D. viermii dintr-un cadavru) Viermuială.

cârcotí2 vr [At: DA ms / Pzi: ~tésc / E: fo] (Reg) 1 A râde. 2 A chicoti.

cârcoti1 [At: REV. CRIT. III / Pzi: ~tesc / E: cârcotă] (Pop) 1 vir A se certa mereu Si: a cârcota (1). 2 vi A-și arăta nemulțumirea Si: a cârcota (2), a cârti. 3 vi A căuta subterfugii Si: a cârcota (3). 4 vi A tărăgăna. 5 vi A încurca. 6 vi (Ban; îf ~ta, d. viermii dintr-un cadavru) A viermui.

CÂRCOTÍ, cârcotesc, vb. IV. Intranz. și refl. recipr. (Pop.) A se certa, a se sfădi mereu. ♦ Intranz. A-și arăta nemulțumirea; a cârti. – Din cârcotă.

CÂRCOTÍ, cârcotesc, vb. IV. Intranz. și refl. recipr. (Pop.) A se certa, a se sfădi mereu. ♦ Intranz. A-și arăta nemulțumirea; a cârti. – Din cârcotă.

CÎRCOTÍ, circotesc, vb. IV. Intranz. A umbla cu cîrcota, a se certa, a se sfădi.

A CÂRCOTÍ ~ésc intranz. pop. 1) A căuta motiv de ceartă. 2) A-și manifesta mereu nemulțumirea, bombănind. /Din cârc

cîrcotésc v. intr. (d. cîrcotă). Rar. Șicanez: nu asupri pe săracĭ, nu cîrcoti, nu omorî (ChN. I, 168).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cârcotí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cârcotésc, imperf. 3 sg. cârcoteá; conj. prez. 3 să cârcoteáscă

cârcotí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cârcotésc, imperf. 3 sg. cârcoteá; conj. prez. 3 sg. și pl. cârcoteáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CÂRCOTÍ vb. v. certa, învrăjbi, supăra.

cîrcoti vb. v. CERTA. ÎNVRĂJBI. SUPĂRA.

Intrare: cârcotit
cârcotit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: cârcoti
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cârcoti
  • cârcotire
  • cârcotit
  • cârcotitu‑
  • cârcotind
  • cârcotindu‑
singular plural
  • cârcotește
  • cârcotiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cârcotesc
(să)
  • cârcotesc
  • cârcoteam
  • cârcotii
  • cârcotisem
a II-a (tu)
  • cârcotești
(să)
  • cârcotești
  • cârcoteai
  • cârcotiși
  • cârcotiseși
a III-a (el, ea)
  • cârcotește
(să)
  • cârcotească
  • cârcotea
  • cârcoti
  • cârcotise
plural I (noi)
  • cârcotim
(să)
  • cârcotim
  • cârcoteam
  • cârcotirăm
  • cârcotiserăm
  • cârcotisem
a II-a (voi)
  • cârcotiți
(să)
  • cârcotiți
  • cârcoteați
  • cârcotirăți
  • cârcotiserăți
  • cârcotiseți
a III-a (ei, ele)
  • cârcotesc
(să)
  • cârcotească
  • cârcoteau
  • cârcoti
  • cârcotiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cârcoti

etimologie:

  • cârcotă
    surse: DEX '09 DEX '98