4 definiții pentru burac


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BURÁC s. v. sfeclă.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

burác, buraci, s.m. – (reg.; bot.) Sfeclă roșie (Beta rubra), folosită în alimentație; sfecla albă (Beta vulgaris), pentru hrana animalelor (ALRRM, 1971: 444): „Se depozitează, la fel ca și cartofii, în pivnițe sau în gropi special amenajate în grădină, de obicei în spatele casei” (Dăncuș, 1986: 45). ♦ (med. pop.) La tratarea anemiilor, tuberculozei, hipertensiunii, virozelor (Dumitru, 1992: 223). ♦ (onom.) Burac, nume de familie provenit din supranume. Termen utilizat exclusiv în regiunile din nord (Bihor, Satu Mare, Maramureș). – Cf. ucr. burak (Borza, 1968: 30); et. nec. (MDA).

burác, -i, s.m. – (bot.) Sfeclă roșie (Beta rubra), folosită în alimentație; sfecla albă (Beta vulgaris), pentru hrana animalelor (ALR 1971: 444): „Se depozitează, la fel ca și cartofii, în pivnițe sau în gropi special amenajate în grădină, de obicei în spatele casei” (Dăncuș 1986: 45). ♦ (Med. pop.) La tratarea anemiilor, tuberculozei, hipertensiunii, virozelor (Dumitru 1992: 223). Termen utilizat exclusiv în regiunile din nord (Bihor, Satu Mare, Maramureș). – Cf. ucr. burak (Borza 1968: 30).

Intrare: burac
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burac
  • buracul
  • buracu‑
plural
  • buraci
  • buracii
genitiv-dativ singular
  • burac
  • buracului
plural
  • buraci
  • buracilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)