burac, buraci, s.m. – (reg.; bot.) Sfeclă roșie (Beta rubra), folosită în alimentație; sfecla albă (Beta vulgaris), pentru hrana animalelor (ALRRM, 1971: 444): „Se depozitează, la fel ca și cartofii, în pivnițe sau în gropi special amenajate în grădină, de obicei în spatele casei” (Dăncuș, 1986: 45). ♦ (med. pop.) La tratarea anemiilor, tuberculozei, hipertensiunii, virozelor (Dumitru, 1992: 223). ♦ (onom.) Burac, nume de familie provenit din supranume. Termen utilizat exclusiv în regiunile din nord (Bihor, Satu Mare, Maramureș). – Cf. ucr. burak (Borza, 1968: 30); et. nec. (MDA).