bulz [At: DOSOFTEI, PS. 322 / V: bulț / Pl: ~uri sn (rar) ~e sn ~i sm / E: ns, cf alb bulez] 1 sn, sm (Pop) Cocoloș. 2 sm, sn Cocoloș făcut din două bucăți de mămăligă caldă, în mijlocul căreia se pune brânză sau urdă Si: (reg) urs. 3 sn (Pan) Stâncă izolată. 4 sm (Teh) Ansamblu de piese de cherestea obținute prin debitarea unui buștean, care sunt așezate astfel încât să reconstituie trunchiul.

bulz s.m., s.n. 1 s.m., s.n. (pop.) Cocoloș, boț. Un bulz foarte mare și alb, în formă de ou (GORJ.). ♦ Cocoloș de mămăligă caldă în care s-a pus brînză de oaie sau urdă. S-au pus să coacă bulzi de mămăligă cu brînză (SADOV.). 2 s.n. Analog. Stîncă izolată. 3 s.m. (tehn.) Ansamblu de piese de cherestea obținute prin debitarea unui buștean și așezate astfel îneît să reconstituie trunchiul. • pl. m. -i, n. -uri. și (pop.) bulț, bolzs.m. /cuv. autoh.; cf. alb. bulez.

BULZ, bulzi, s. m. (Popular) Bulgăre (mai ales de substanțe alimentare), cocoloș. ◊ Fig. In pustietăți de piatră, unde cad izvoare în prăpăstii ca-n niște cupe, din veci s-au strins, s-au frămîntat și s-au cernut în stropi năsipurile, și s-au ales bulzi de aur mari de nu-i poate ridica omul în brațe... SADOVEANU, O. VII 145. Numai tu mie să-mi dai... La Ispas Un bulz de caș. TEODORESCU, P. P. 41. ♦ Cocoloș făcut din mămăligă caldă, în care s-a pus brînză de oaie sau, mai rar, urdă; urs. Scoteau din trăistuțe bulzii de mămăligă cu brînză și-i așezau la rînd ca să se prăjească în preajma, gătejelor aprinse. SADOVEANU, O. VIII 136.

BULZ, bulzi, s. m. (Pop.) Bulgăre, cocoloș. ♦ Cocoloș de mămăligă caldă în care s-a pus brînză de oaie sau urdă.[Pl. și: (n.) bulzuri]

BULZ ~i m. 1) Bulgăre de făină sau de mălai, rămas nefiert într-o mâncare; boț; cocoloș; bol. 2) Boț de mămăligă fierbinte, în care s-a pus brânză de oi; cocoloș. /Orig. nec.

bulz m. 1. boț de caș (înainte de a fi scos din străcurătoare); 2. cocoloș de mămăligă caldă înăuntrul căreia se pune brânză sărată. [Termen ciobănesc de origină obscură].

bulz m., pl. bulzĭ, ca solzĭ, și maĭ rar n., pl. urĭ, ca boț, boțuri (mgerm. bulte, bulgăre, dîmb, ol. bult, gheb, ngerm. elv. bülz, bulgăre. V. bulgăre și cp. cu grunz față de grunț). Bulgăre, boț: bulzĭ de argint (Sadov. VR. 1920, 9, 364) un bulz de brînză, de plumb topit. Cașu ĭeșit din mulsoarea tuturor oilor și care se maĭ numește și cocîrtiță (Primu bulz se împarte între bacĭ și simbrașiĭ prezențĭ la stînă). Gogoloș (boț) de mămăligă (mare cît pumnu) umplut cu brînză (și numit și urs): scoteaŭ din trăistuțe bulziĭ de mămăligă cu brînză (Sadov. VR. 1912, 1, 32). – Și bulț (nord Rev. I. Crg. 1, 73) și bolz (Mold. sud). V. balmoș.

bulț sm vz bulz

burz sn vz bulz

bolz s.m. v. bulz.

bulț s.m. v. bulz.

bolz V. bulz.

bulț V. bulz.

bulz (pop.) s. m., pl. bulzi

bulz (pop.) s. m., pl. bulzi

bulz s. m., pl. bulzi

bulz, bulzi.

BULZ s. boț, cocoloș, (pop.) golomoz, (reg.) dodoc, gâscă, urs, (prin Mold.) totoloț. (Un ~ de mămăligă.)

BULZ s. boț, cocoloș, (pop.) golomoz, (reg.) dodoc, gîscă, urs, (prin Mold.) totoloț. (Un ~ de mămăligă.)

bulz (bulzi), s. m. – 1. Cocoloș, bulgăre. – 2. Bucată, îmbucătură. – Var. bulț, bulg. Origine necunoscută. Totuși, nu lipsesc diverse ipoteze, toate neconvigătoare. Cihac, II, 33, se gîndește la rus. bulka, pol. bula. DAR amintește lat. bulga „bolgie”, de unde fr. bouge, it. bolgia: înainte, Pușcariu 235 propusese lat. *bŭlgius, der. de la cuvîntul anterior, pe care REW 1382 îl consideră „begrifflich schwer”. Pascu, I, 51, propune lat. *balteum; Densusianu, GS, I, 351, sugerează o legătură cu kirghizul bultai „a se umfla”, tc. buldak „umflat”, pe care REW o consideră mai probabilă, dar care prezintă totuși dificultăți. Giuglea, Dacor., III, 595, se referă la un der. de la lat. bulla, de tipul *bullidus, bazat pe paralelismul solidus-solz. Pentru Pușcariu, Dacor., III 822, și VII, 476, cuvîntul rom. provine de la un alb. *buljëzë. În sfîrșit, Diculescu 181 și ZRPh., XLIX, 420, pleacă de la un gepid *bultia (cf. germ. med. de sus bulte); ipoteză acceptată de Scriban, dar pe care REW 1382 o consideră „historisch unwahrscheinlich”. Este posibil să fie vorba de cuvîntul german (cf. sp. bulto), introdus în rom. pe filiera vreunei limbi sl., ceea ce ar explica consonantismul (ž › z, sau ž › ğ › g); cf. rus. bulyžnik „piatră de pavaj”. Dar și mai probabil pare o der. internă rom. de la bolf (din sl. sau creație expresivă?), prin intermediul unei evoluții fonetice *bulh › bulg, al cărui pl. bulgi › bulji ar fi înlesnit refacerea unui sing. bulz. Der. bulgăre (var. bulgăr), s. m. (cocoloș), format de la var. bulg, prin intermediul pl. *bulgări (Byck-Graur 29); bulgări (var. îmbulgări), vb. (a acoperi cu lut); bulzăriță, s. f. (sac care servește la strecuratul brînzei); bulziș, adv. (strîns); îmbulzi, vb. (a presa; a strînge; a urmări, a grăbi); îmbulzeală, s. f. (mulțime, înghesuială, îngrămădeală).

bulz, bulzi, s.m. Bulgăre, cocoloș, boț: „Bulz de aur face-l-oi” (Memoria, 2001: 45). ■ (onom.) Bulz(an), nume de familie în jud. Maram. – Cf. alb. bulëz (MDA); cuv. autohton (Brâncuș).

bulz, bulzi, s.m. – Bulgăre, cocoloș, boț: „Bulz de aur face-l-oi” (Memoria, 2001: 45). În alte regiuni din Transilvania (Mureș) se întâlnește și var. bulg „bulgăre de zăpadă”. ♦ (onom.) Bulz, Bulzan, nume de familie (42 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Et. nec. (Șăineanu, DER); cuvânt autohton (Brâncuș, 1983); et. nesigură, cf. alb. bulëz (MDA).

bulz, -i, s.m. – Bulgăre, cocoloș, boț: „Bulz de aur face-l-oi” (Memoria 2001: 45). Bulz, nume propriu. – Cuvânt autohton, cf. alb. bulez (Brâncuși 1983).

BULZ (prob. cuv. autohton) s. m. 1. Ansamblu de piese de cherestea obținute prin debitarea unui buștean și stivuite asfel încât să reconstituie trunchiul. 2. Cocoloș de mămăligă amestecat cu brânză de oaie sau cu urdă. 3. Bulgăre, cocoloș.

BULZ, com. în jud. Bihor, pe valea Iadei; 2.765 loc. (1991).

PEȘTERA CU APĂ DE LA BULZ, peșteră în NE m-ților Pădurea Craiului, situată pe versantul de S al văii Iada, la 365 m alt., în perimetrul com. Bulz, jud. Bihor. Lungimea galeriilor: 4.500 m. Explorată pentru prima oară în 1944. Galeria principală prezintă numeroase cascade, lacuri, precum și săli largi ce alternează cu spații înguste. Greu accesibilă.