13 definiții pentru bulon


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BULÓN, buloane, s. n. Tijă cilindrică, cu sau fără cap, prevăzută cu filet la unul sau la ambele capete și care servește la asamblarea a două piese. – Din fr. boulon.

bulon sn [At: DEX2 / Pl: ~oane / E: fr boulon] Tijă cilindrică, cu sau fără cap, prevăzută cu filet la unul sau la ambele capete, care servește la asamblarea a două piese.

BULÓN, buloane, s. n. Tijă cilindrică, cu sau fără cap, prevăzută cu filet, la unul sau la ambele capete și care servește la asamblarea a două piese. – Din fr. boulon.

BULÓN, buloane, s. n. Tijă cilindrică cu filet la o extremitate și cu un cap la cealaltă extremitate, care servește Ia îmbinarea demontabilă a două piese, (ale unei mașini, ale unei construcții metalice sau de,lemn). Se clătina ca o mașină de treierat veche, care începe să se descheie din balamale și buloane. DUMITRIU, V. L. 114.

BULÓN, buloane, s. n. Tijă cilindrică cu filet la o extremitate și cu un cap la cealaltă, care servește la îmbinarea a două piese. – Fr. boulon.

BULÓN s.n. Tijă cilindrică filetată la un capăt, care se folosește la îmbinarea a două piese. [< fr. boulon].

BULÓN s. n. tijă cilindrică de metal, filetată la un capăt, la îmbinarea a două piese. (< fr. boulon)

BULÓN ~oáne n. tehn. Tijă cilindrică, filetată la un capăt, folosită pentru îmbinarea a două piese. /<fr. boulon

*bulón n., pl. oane (fr. boulon). Un fel de piron gros care are la un capăt un șurub, în care se prinde o piuliță: șine, eclise, buloane.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bulón s. n., pl. buloáne


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

bulon, buloane s. n. (er.) penis.

Intrare: bulon
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bulon
  • bulonul
  • bulonu‑
plural
  • buloane
  • buloanele
genitiv-dativ singular
  • bulon
  • bulonului
plural
  • buloane
  • buloanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bulon

  • 1. Tijă cilindrică, cu sau fără cap, prevăzută cu filet la unul sau la ambele capete și care servește la asamblarea a două piese.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Se clătina ca o mașină de treierat veche, care începe să se descheie din balamale și buloane. DUMITRIU, V. L. 114.
      surse: DLRLC

etimologie: