2 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BULIMIC, -Ă, bulimici, -ce, adj., s. m. și f. (Med.) (Bolnav) de bulimie. – Din fr. boulimique.
BULIMIC, -Ă, bulimici, -ce, adj., s. m. și f. (Med.) (Bolnav) de bulimie. – Din fr. boulimique.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
bulimic, ~ă smf, a [At: DEX2 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr boulimique] 1-2 (Bolnav) de bulimie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bulimic, -ă s.m., s.f, adj. (med.) (Persoană) care suferă de bulimie. • pl. -ci, -ce. /<fr. boulimique.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BULIMIC, -Ă s.m. și f. (Suferind) de bulimie. [< fr. boulimique].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BULIMIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de bulimie. (< fr. boulimique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bulimic adj. m., pl. bulimici; f. sg. bulimică, pl. bulimice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
bulimic, bulimicăadjectiv bulimică, bulimicesubstantiv feminin bulimic, bulimicisubstantiv masculin
- 1. (Bolnav) de bulimie. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- boulimique DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.