14 definiții pentru buft boft


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUFT, bufturi, s. n. (Reg.) Pântece, burtă (de animal sau de om). – Et. nec.

BUFT, bufturi, s. n. (Reg.) Pântece, burtă (de animal sau de om). – Et. nec.

buft sn [At: TDRG / V: buflíș, búfta, búfte(a), bufti1 sm (A: nct) / Pl: ? / E: nct] (Reg) Pântece de animal sau de om.

BUFT, bufturi, s. n. (Mold.) Stomac sau burtă de mamifere. Costițe de porc afumate, chiște și buft umplut, trandafiri usturoiați și slănină de cea subțire, făcute de casă, tăiete la un loc, fripte bine în tigaie și cu mămăliguță caldă, se duc unse pe gît. CREANGĂ, A. 103. – Variantă: boft (CAMILAR, N. I 254) s. n.

BUFT, bufturi, s. n. (Reg.) Stomac sau burtă de mamifere. – Comp. magh. bufli.

BUFT ~uri n. pop. Stomac de vită sau de porc. /Orig. nec.

buft n. Mold. 1. burta vitelor; 2. un fel de cartaboș: chiște și buft umplut CR. [Formă amplificată din buf, care exprimă ceva umflat].

buft n., pl. urĭ (ung. bufti, busnat, bucălat. V. buftea. Cp. cu bi- și ghiftuĭesc). Nord. Chișcă, stomah de porc. Cîrnaț (umplut cu carne tocată, pisat ș.a.) făcut din acest stomah. Fig. Iron. Om gras (Șez. 31, 112).[1]

  1. Și boft (după îndreptările făcute de autor la sfârșitul dicționarului) — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BUFT s. v. abdomen, burtă, pântece.

buft s. v. ABDOMEN. BURTĂ. PÎNTECE.

Intrare: buft
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buft
  • buftul
  • buftu‑
plural
  • bufturi
  • bufturile
genitiv-dativ singular
  • buft
  • buftului
plural
  • bufturi
  • bufturilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boft
  • boftul
plural
  • bofturi
  • bofturile
genitiv-dativ singular
  • boft
  • boftului
plural
  • bofturi
  • bofturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

buft boft

  • 1. regional Pântece, burtă (de animal sau de om).
    exemple
    • Costițe de porc afumate, chiște și buft umplut, trandafiri usturoiați și slănină de cea subțire, făcute de casă, tăiete la un loc, fripte bine în tigaie și cu mămăliguță caldă, se duc unse pe gît. CREANGĂ, A. 103.
      surse: DLRLC

etimologie: