opțiuni
  • info

3 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUDALA s. m. (Înv.) Om prost, nătărău. – Din tc. budala.

budala sms [At: CARAGIALE, S. n. 34 / E: tc budalo] (Trî) Om prost.

budala s.m. (turc. înv.) Om prost, nătărău. Budalaua... asta de Ianulea (CAR.). • pl. -ale. /<tc. budala.

BUDALA s. m. sg. (Turcism înv.) Om prost, nătărău. – Din tc. budala.

BUDALA s. m. sg. (Rar) Om prost, nătărău, prostănac. Eu cu budalaua, cu capsomanul ăsta de Ianulea, mult n-am să mai fac purici. CARAGIALE, O. III 37.

BUDALA s. m. sg. (Reg.) Om prost, nătărău. – Tc. budala.

budalá f. (turc. budala, tîmp, d. ar. budala, pl. de la abdal, cerșitor, derviș cerșitor maĭ mult orĭ maĭ puțin idiot; bg. sîrb. budala. V. budulac). Fam. Tîmp, dobitoc: ĭa o budala și acest om!

budală m. prostănac: eu cu budalaua ăsta de Ianulea CAR. [Turc. BUDALA, năuc].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

budala (înv.) s. f., art. budalaua

!budala (înv.) s. m., art. budalaua

budala s. f., art. budalaua

budală (= budala) s. m. invar.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BUDALA adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.

budala adj., s. v. BLEG. NĂTĂFLEȚ. NĂTĂRĂU. NĂTÎNG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTĂNAC. STUPID. TONT. TONTĂLĂU.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

budala (-le), s. m. – Tont, stupid, prost. – Var. budulac, budulaș. Mr. budală. Tc. budala (Cihac, II, 484; Șeineanu, II, 60; Lokotsch 338; Ronzevalle 61); cf. ngr. μπουντάλας, bg., sb. budala. D. Zamfirescu folosește cuvîntul cu sensul de „gras, corpolent”, probabil prin confuzie cu budihală.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BUDALA subst. < tc. „nătărău” (Tik), fam. (Deal 134). Budălănescu (IS 271).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

budală, budale s. f. om naiv / credul

Intrare: Budala
Budala nume propriu
nume propriu (I3)
  • Budala
Intrare: budala
substantiv masculin (M96)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • budala
  • budalaua
plural — —
genitiv-dativ singular
  • budalale
  • budalalei
plural — —
vocativ singular —
plural —
Intrare: budală
budală
invariabil (I1)
  • budală
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

budalasubstantiv masculin

  • 1. învechit Om prost, nătărău. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: nătărău prost prostănac
    • format_quote Eu cu budalaua, cu capsomanul ăsta de Ianulea, mult n-am să mai fac purici. CARAGIALE, O. III 37. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.