2 intrări

19 definiții

din care

Explicative DEX

BUBAT, bubaturi, s. n. (Pop.) Variolă. – Contaminare între bubă și [vărs]at.

bubat2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: buba] 1 Plin de bube Si: bubos. 2 Plin de răni.

bubat1 sn [At: ȘEZ. IX, 125 / Pl: ~uri / E: buba2] (Reg) 1 Variolă. 2 (Îs) Zilele ~ului Luna decembrie. 3 (Îs) ~ mare Vărsat mare. 4 Bubare.

bubat s.n. (med.; reg.) Variolă. • pl. -uri. /bubă + [vărs]at, prin contaminare.

BUBAT I. adj. 🩺 1 Plin de bube, bubos 2 ~ de vărsat, ciupit de vărsat. II. sbst. 1 🩺 Vărsat, variolă 2 📆 Zilele ~ului, zilele de 4, 5 și 6 Decemvrie (sf. Sava, sf. Barbura și sf. Nicolae) pe care le păzește poporul, ca să fie ferit de vărsat.

BUBAT s. n. (Pop.) Variolă. – Contaminare între bubă și [vărs]at.

BUBAT s. n. (Pop.) Vărsat, variolă. – Din bubă + [vărs]at.

BUBAT1 n. pop. Boală contagioasă, caracterizată prin apariția pe suprafața pielii a unor bubulițe purulente, care, după vindecare, pot lăsa urme definitive; variolă; vărsat. /bubă + [vărs]at

BUBAT2 ~tă (~ți, ~te) pop. rar v. BUBOS. /bubă + [vărs]at

bubat a. 1. plin de bube; 2. ciupit de vărsat. ║ n. vărsat.

bubát n., pl. urĭ (d. bubă). Olt. Boala numită vărsat. Cĭugulit de bubat, cĭupit de vărsat.

Ortografice DOOM

bubat (pop.) s. n., pl. bubaturi

bubat (pop.) s. n., pl. bubaturi

bubat s. n., pl. bubaturi

Sinonime

BUBAT s. v. scarlatină, variolă, vărsat.

BUBAT adj. v. bubos, buburos.

bubat s. v. SCARLATINĂ. VARIOLĂ. VĂRSAT.

bubat adj. v. BUBOS. BUBUROS.

BUBAT NEGRU s. v. vărsat negru.

Intrare: bubat (adj.)
bubat2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bubat
  • bubatul
  • bubatu‑
  • buba
  • bubata
plural
  • bubați
  • bubații
  • bubate
  • bubatele
genitiv-dativ singular
  • bubat
  • bubatului
  • bubate
  • bubatei
plural
  • bubați
  • bubaților
  • bubate
  • bubatelor
vocativ singular
plural
Intrare: bubat (s.n.)
bubat1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bubat
  • bubatul
  • bubatu‑
plural
  • bubaturi
  • bubaturile
genitiv-dativ singular
  • bubat
  • bubatului
plural
  • bubaturi
  • bubaturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bubat, bubaadjectiv

bubat, bubaturisubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.