BUBAT, bubaturi, s. n. (Pop.) Variolă. – Contaminare între bubă și [vărs]at.

bubat², ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: buba] 1 Plin de bube Si: bubos. 2 Plin de răni.

bubat¹ sn [At: ȘEZ. IX, 125 / Pl: ~uri / E: buba²] (Reg) 1 Variolă. 2 (Îs) Zilele ~ului Luna decembrie. 3 (Îs) ~ mare Vărsat mare. 4 Bubare.

bubat s.n. (med.; reg.) Variolă. • pl. -uri. /bubă + [vărs]at, prin contaminare.

BUBAT I. adj. 🩺 1 Plin de bube, bubos ¶ 2 ~ de vărsat, ciupit de vărsat. II. sbst. 1 🩺 Vărsat, variolă ¶ 2 📆 Zilele ~ului, zilele de 4, 5 și 6 Decemvrie (sf. Sava, sf. Barbura și sf. Nicolae) pe care le păzește poporul, ca să fie ferit de vărsat.

BUBAT s. n. (Pop.) Variolă. – Contaminare între bubă și [vărs]at.

BUBAT s. n. (Pop.) Vărsat, variolă. – Din bubă + [vărs]at.

BUBAT¹ n. pop. Boală contagioasă, caracterizată prin apariția pe suprafața pielii a unor bubulițe purulente, care, după vindecare, pot lăsa urme definitive; variolă; vărsat. /bubă + [vărs]at

BUBAT² ~tă (~ți, ~te) pop. rar v. BUBOS. /bubă + [vărs]at

bubat a. 1. plin de bube; 2. ciupit de vărsat. ║ n. vărsat.

bubát n., pl. urĭ (d. bubă). Olt. Boala numită vărsat. Cĭugulit de bubat, cĭupit de vărsat.

bubat (pop.) s. n., pl. bubaturi

bubat (pop.) s. n., pl. bubaturi

bubat s. n., pl. bubaturi

BUBAT s. v. scarlatină, variolă, vărsat.

BUBAT adj. v. bubos, buburos.

bubat s. v. SCARLATINĂ. VARIOLĂ. VĂRSAT.

bubat adj. v. BUBOS. BUBUROS.

BUBAT NEGRU s. v. vărsat negru.