3 intrări
19 definiții
din care- explicative DEX (12)
- ortografice DOOM (3)
- argou (1)
- sinonime (2)
- antonime (1)
Explicative DEX
BRUNET, -Ă, bruneți, -te, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care are pielea (feței) de culoare negricioasă și părul negru; brun, oacheș. – Din fr. brunet.
BRUNET, -Ă, bruneți, -te, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care are pielea (feței) de culoare negricioasă și părul negru; brun, oacheș. – Din fr. brunet.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
brunet, ~ă smf, a [At: DA / Pl: ~eți, ~e / E: fr brunet] 1-2 (Persoană) cu pielea (feței) de culoare negricioasă și părul brun.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
brunet, -ă adj. 1 adj. (despre piele, ten etc.) De culoare negricioasă, măslinie. Începuseră să li se facă pielița fină de un brunet trandafiriu (AGÂR.). ♦ (despre păr) Negru. 2 (despre oameni) Care are pielea negricioasă și părul negru; brun. Mă amorezasem de o fată brunetă (EMIN.). ◊ (subst.) Văzuse o brunetă frumoasă. ♦ (deprec.; subst.) Țigan. • pl. -ți, -te. /<fr. brunet.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
*BRUNET, -ETĂ (pl. -te) adj. și sm. f. (Om) oacheș, ocheșel, (femeie) oacheșă, ocheșică [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BRUNET, -Ă, bruneți, -te, adj. (Despre oameni) Brun. Zoe - fată mai brunetă – la fereastră alergase. MACEDONSKI, O. I 82. Un june brunet, care de pe barbetă și musteți se cunoștea că era străin. NEGRUZZI, S. I 37. ◊ (Substantivat, f.) O brunetă... cu ochi mari, negri, focoși sub o pereche de sprîncene de catifea, avea o siluetă de invidiat. BART, E. 36.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BRUNET, -Ă, bruneți, -te, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Brun. – Fr. brunet.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BRUNET, -Ă adj., s.m. și f. (Om) oacheș, brun. [< it. brunetto, cf. fr. brunet].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BRUNET, -Ă adj., s. m. f. brun (II). (< fr. brunet)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
BRUNET ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre persoane) v. BRUN II. /<fr. brunet
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Brunet (Jacques) m. bibliograf francez, autorul celebrului Manual al Librarului și al Amatorului de cărți (1780-1867).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
brunet a. și m. cam brun la față, oacheș.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*brunét, -ă adj. (fr. brunet, dim. d. brun). Oacheș.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
brunet adj. m., s. m., pl. bruneți; adj. f., s. f. brunetă, pl. brunete
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
brunet adj. m., s. m., pl. bruneți; adj. f., s. f. brunetă, pl. brunete
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
brunet adj. m., s. m., pl. bruneți; f. sg. brunetă, pl. brunete
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Argou
brunet, -ă, bruneți, -ete s. m., s. f. (eufem.) țigan, rrom
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
BRUNET adj. brun, negricios, oacheș, tuciuriu, (rar) țigănatic, țigănos, (înv. și pop.) smolit, (pop.) negriu, (reg.) negros, (Transilv.) bărnaci, (glumeț sau ir.) balaoacheș. (Om ~; față ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BRUNET adj. brun, negricios, oacheș, tuciuriu, (rar) țigănatic, țigănos, (înv. și pop.) smolit, (pop.) negriu, (reg.) negros, (Transilv.) bărnaci, (glumeț sau ir.) balaoacheș. (Om ~; față ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Antonime
Brunet ≠ blond
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
brunet, brunețisubstantiv masculin brunetă, brunetesubstantiv feminin brunet, brunetăadjectiv
- 1. (Despre oameni) Care are pielea (feței) de culoare negricioasă și părul negru. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Zoe – fată mai brunetă – la fereastră alergase. MACEDONSKI, O. I 82. DLRLC
- Un june brunet, care de pe barbetă și musteți se cunoștea că era străin. NEGRUZZI, S. I 37. DLRLC
- O brunetă... cu ochi mari, negri, focoși sub o pereche de sprîncene de catifea, avea o siluetă de invidiat. BART, E. 36. DLRLC
-
etimologie:
- brunet DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.