opțiuni
  • info
3 intrări
19 definiții

Explicative DEX

BRUNET, -Ă, bruneți, -te, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care are pielea (feței) de culoare negricioasă și părul negru; brun, oacheș. – Din fr. brunet.

BRUNET, -Ă, bruneți, -te, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care are pielea (feței) de culoare negricioasă și părul negru; brun, oacheș. – Din fr. brunet.

brunet, ~ă smf, a [At: DA / Pl: ~eți, ~e / E: fr brunet] 1-2 (Persoană) cu pielea (feței) de culoare negricioasă și părul brun.

brunet, -ă adj. 1 adj. (despre piele, ten etc.) De culoare negricioasă, măslinie. Începuseră să li se facă pielița fină de un brunet trandafiriu (AGÂR.). ♦ (despre păr) Negru. 2 (despre oameni) Care are pielea negricioasă și părul negru; brun. Mă amorezasem de o fată brunetă (EMIN.). ◊ (subst.) Văzuse o brunetă frumoasă. ♦ (deprec.; subst.) Țigan. • pl. -ți, -te. /<fr. brunet.

*BRUNET, -ETĂ (pl. -te) adj. și sm. f. (Om) oacheș, ocheșel, (femeie) oacheșă, ocheșică [fr.].

BRUNET, -Ă, bruneți, -te, adj. (Despre oameni) Brun. Zoe - fată mai brunetă – la fereastră alergase. MACEDONSKI, O. I 82. Un june brunet, care de pe barbetă și musteți se cunoștea că era străin. NEGRUZZI, S. I 37. ◊ (Substantivat, f.) O brunetă... cu ochi mari, negri, focoși sub o pereche de sprîncene de catifea, avea o siluetă de invidiat. BART, E. 36.

BRUNET, -Ă, bruneți, -te, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Brun. – Fr. brunet.

BRUNET, -Ă adj., s.m. și f. (Om) oacheș, brun. [< it. brunetto, cf. fr. brunet].

BRUNET, -Ă adj., s. m. f. brun (II). (< fr. brunet)

BRUNET ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre persoane) v. BRUN II. /<fr. brunet

Brunet (Jacques) m. bibliograf francez, autorul celebrului Manual al Librarului și al Amatorului de cărți (1780-1867).

brunet a. și m. cam brun la față, oacheș.

*brunét, -ă adj. (fr. brunet, dim. d. brun). Oacheș.

Ortografice DOOM

brunet adj. m., s. m., pl. bruneți; adj. f., s. f. brunetă, pl. brunete

brunet adj. m., s. m., pl. bruneți; adj. f., s. f. brunetă, pl. brunete

brunet adj. m., s. m., pl. bruneți; f. sg. brunetă, pl. brunete

Argou

brunet, -ă, bruneți, -ete s. m., s. f. (eufem.) țigan, rrom

Sinonime

BRUNET adj. brun, negricios, oacheș, tuciuriu, (rar) țigănatic, țigănos, (înv. și pop.) smolit, (pop.) negriu, (reg.) negros, (Transilv.) bărnaci, (glumeț sau ir.) balaoacheș. (Om ~; față ~.)

BRUNET adj. brun, negricios, oacheș, tuciuriu, (rar) țigănatic, țigănos, (înv. și pop.) smolit, (pop.) negriu, (reg.) negros, (Transilv.) bărnaci, (glumeț sau ir.) balaoacheș. (Om ~; față ~.)

Antonime

Brunet ≠ blond

Intrare: Brunet
Brunet
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: brunet (adj.)
brunet1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brunet
  • brunetul
  • brunetu‑
  • brunetă
  • bruneta
plural
  • bruneți
  • bruneții
  • brunete
  • brunetele
genitiv-dativ singular
  • brunet
  • brunetului
  • brunete
  • brunetei
plural
  • bruneți
  • bruneților
  • brunete
  • brunetelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: brunet (persoană)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brunet
  • brunetul
  • brunetu‑
plural
  • bruneți
  • bruneții
genitiv-dativ singular
  • brunet
  • brunetului
plural
  • bruneți
  • bruneților
vocativ singular
  • brunetule
  • brunete
plural
  • bruneților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brunet, brunețisubstantiv masculin
brunetă, brunetesubstantiv feminin
brunet, brunetăadjectiv

  • 1. adesea substantivat (Despre oameni) Care are pielea (feței) de culoare negricioasă și părul negru. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM DN MDN '00 NODEX
    sinonime: brun oacheș ocheșel antonime: blond
    • format_quote Zoe – fată mai brunetă – la fereastră alergase. MACEDONSKI, O. I 82. DLRLC
    • format_quote Un june brunet, care de pe barbetă și musteți se cunoștea că era străin. NEGRUZZI, S. I 37. DLRLC
    • format_quote O brunetă... cu ochi mari, negri, focoși sub o pereche de sprîncene de catifea, avea o siluetă de invidiat. BART, E. 36. DLRLC
    • format_quote Mă amorezasem de o fată brunetă. (EMIN.). DEXI
    • format_quote (și) substantivat Văzuse o brunetă frumoasă. DEXI
  • 2. (Despre piele, ten etc.) De culoare negricioasă, măslinie. DEXI
    • format_quote Începuseră să li se facă pielița fină de un brunet trandafiriu. (AGÂR.). DEXI
    • 2.1. (Despre păr) Negru. DEXI
      sinonime: negru
  • 3. depreciativ (și) substantivat Țigan. DEXI
    sinonime: țigan
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „brunet” (8 clipuri)
Clipul 1 / 8