17 definiții pentru bronșită

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRONȘITĂ, bronșite, s. f. Afecțiune a căilor respiratorii care constă în inflamarea mucoasei bronhiilor și care se manifestă prin tuse. – Din fr. bronchite.

bronși sf [At: N. LEON, MED. 123 / V: (rar) ~nhi / Pl: ~te / E: fr bronchite] Boală a căilor respiratorii pricinuită de inflamarea mucoasei bronhiilor.

bronși s.f. (med.) Termen generic pentru orice afecțiune a căilor respiratorii, care constă în inflamația (acută sau cronică) a mucoasei bronhiilor, manifestată în special prin tuse și care este provocată de răceală, de agenți fizici sau chimici și de unele boli infecțioase. • pl. -e. /<fr. bronchite; cf. gr. βρόγχος „bronhie”.

BRONȘITĂ, bronșite, s. f. Boală a căilor respiratorii care constă în inflamarea mucoasei bronhiilor și care se manifestă prin tuse. – Din fr. bronchite.

BRONȘITĂ, bronșite, s. f. Boală constînd în inflamația mucoasei bronhiilor, caracterizată prin tuse. – Fr. bronchite.

BRONȘI s.f. Inflamație a bronhiilor, manifestată în special prin tuse. [< fr. bronchite].

BRONȘI s. f. inflamație a bronhiilor, manifestată prin tuse. (< fr. bronchite)

BRONȘITĂ ~e f. Inflamație (acută) a bronhiilor, manifestată prin tuse puternică și prin stare febrilă. /<fr. bronchite

bronșită f. inflamațiunea bronhiilor, caracterizată prin o tuse mai mult sau mai puțin violentă și provenită din cauza frigului și a umezelii.

RRONȘITĂ, bronșite, s. f. Boală constînd în inflamația mucoasei bronhiilor, datorită unei infecții microbiene, favorizată de frig și de umezeală; se caracterizează prin tuse.

*bronchítă și -hítă f., pl. e (d. bronchiĭ). Med. Inflamațiunea bronchiilor. – Fals bronș- (după fr.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bronși s. f., g.-d. art. bronșitei; pl. bronșite

bronși s. f., g.-d. art. bronșitei; pl. bronșite

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BRONȘÍTĂ (< fr.) s. f. Afecțiune a căilor respiratorii, constînd din inflamația acută sau cronică a mucoasei bronhiilor. De o mare frecvență, b. poate fi provocată de răceală, de iritarea prin agenți fizici sau chimici, precum și de localizarea bronhică a unor maladii infecțioase (gripă, rujeolă etc.). Forme particulare: b. astmatiformă, b. capilară etc.

Intrare: bronșită
bronșită substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bronși
  • bronșita
plural
  • bronșite
  • bronșitele
genitiv-dativ singular
  • bronșite
  • bronșitei
plural
  • bronșite
  • bronșitelor
vocativ singular
plural
bronhită
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bronși, bronșitesubstantiv feminin

  • 1. Afecțiune a căilor respiratorii care constă în inflamarea mucoasei bronhiilor și care se manifestă prin tuse. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.