2 intrări

Articole pe această temă:

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

brevetare sf [At: DA ms / Pl: ~tări / E: breveta] Recunoaștere a unei invenții printr-un brevet Si: brevetat1.

BREVETÁRE, brevetări, s. f. Faptul de a breveta.V. breveta.

BREVETÁRE, brevetări, s. f. Faptul de a breveta.V. breveta.

BREVETÁRE s. f. Faptul de a breveta. Brevetarea invențiilor se face de către stat.

BREVETÁRE s. f. Faptul de a breveta.

BREVETÁRE s.f. Acțiunea de a breveta. [< breveta].

breveta vt [At: DA / Pl: ~téz / E: fr breveter] A recunoaște o invenție printr-un brevet.

BREVETÁ, brevetez, vb. I. Tranz. A recunoaște o invenție printr-un brevet; a patenta. – Din fr. breveter.

BREVETÁ, brevetez, vb. I. Tranz. A recunoaște o invenție printr-un brevet; a patenta. – Din fr. breveter.

BREVETÁ, brevetez, vb. I. Tranz. A recunoaște o invenție printr-un brevet; a patenta. Are mai multe invenții brevetate.

BREVETÁ, brevetez, vb. I. Tranz. A recunoaște o invenție printr-un brevet. – Fr. breveter.

BREVETÁ vb. I. tr. A acorda un brevet; a patenta. [< fr. breveter].

BREVETÁ vb. tr. a acorda un brevet; a patenta. (< fr. breveter)

A BREVETÁ ~éz tranz. (invenții, descoperiri etc.) A recunoaște în mod oficial (prin acordare de brevet); a patenta. /<fr. breveter

*brevetéz v. tr. (fr. breveter). Acord un brevet cuĭva (unuĭ inventator). Recunosc printr’un brevet: a breveta o mașină. Fac să mi se recunoască c’am inventat: eŭ: mĭ-am brevetat mașina.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

brevetáre s. f., g.-d. art. brevetắrii; pl. brevetắri

brevetáre s. f., g.-d. art. brevetării; pl. brevetări

brevetá (a ~) vb., ind. prez. 3 breveteáză

brevetá vb., ind. prez. 1 sg. brevetéz, 3 sg. și pl. breveteáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BREVETÁRE s. (rar) patentare. (~ a unei invenții.)

BREVETARE s. (rar) patentare. (~ a unei invenții.)

arată toate definițiile

Intrare: brevetare
brevetare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brevetare
  • brevetarea
plural
  • brevetări
  • brevetările
genitiv-dativ singular
  • brevetări
  • brevetării
plural
  • brevetări
  • brevetărilor
vocativ singular
plural
Intrare: breveta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • breveta
  • brevetare
  • brevetat
  • brevetatu‑
  • brevetând
  • brevetându‑
singular plural
  • brevetea
  • brevetați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • brevetez
(să)
  • brevetez
  • brevetam
  • brevetai
  • brevetasem
a II-a (tu)
  • brevetezi
(să)
  • brevetezi
  • brevetai
  • brevetași
  • brevetaseși
a III-a (el, ea)
  • brevetea
(să)
  • breveteze
  • breveta
  • brevetă
  • brevetase
plural I (noi)
  • brevetăm
(să)
  • brevetăm
  • brevetam
  • brevetarăm
  • brevetaserăm
  • brevetasem
a II-a (voi)
  • brevetați
(să)
  • brevetați
  • brevetați
  • brevetarăți
  • brevetaserăți
  • brevetaseți
a III-a (ei, ele)
  • brevetea
(să)
  • breveteze
  • brevetau
  • breveta
  • brevetaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

brevetare

  • 1. Faptul de a breveta.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: patentare un exemplu
    exemple
    • Brevetarea invențiilor se face de către stat.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi breveta
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

breveta

  • 1. A recunoaște o invenție printr-un brevet.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: patenta un exemplu
    exemple
    • Are mai multe invenții brevetate.
      surse: DLRLC

etimologie: