9 definiții pentru branhiozaur


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

branhiozaúr sm [At: DEX2 / P: ~hi-o~ / Pl: ~i / E: ger Branchiosaurus] Gen de amfibian din carboniferul superior, asemănător cu salamandra, care trăia în mlaștini.

BRANHIOZÁUR, branhiozauri, s. m. Gen de amfibieni din carboniferul superior, asemănător cu salamandra, care trăia în mlaștini. [Pr.: -hi-o-] – Din germ. Branchiosaurus.

BRANHIOZÁUR, branhiozauri, s. m. Gen de amfibieni din carboniferul superior, asemănător cu salamandra, care trăia în mlaștini. [Pr.: -hi-o-] – Din germ. Branchiosaurus.

BRANHIOZÁUR s.m. Mic animal amfibiu fosil, asemănător cu o salamandră, care trăia în mlaștini. [Pron. -hi-o-. / < fr. branchiosaurus, cf. gr. branchia – branhie, sauros – reptilă].

BRANHIOZÁUR s. m. mic animal amfibiu fosil, asemănător cu salamandra, care trăia în mlaștini. (< fr. branchiosaurus)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

branhiozáur (-hi-o-za-ur) s. m., pl. branhiozáuri

branhiozáur s. m. (sil. -hi-o-za-ur), pl. branhiozáuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BRANHIOZÁUR s. (GEOL.) protriton. (~ul semăna cu salamandra.)

BRANHIOZAUR s. (GEOL.) protriton. (~ semăna cu salamandra.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

BRANHIO- (BRANCHIO-) „branhii, lamele branhiale”. ◊ gr. brankhia „urechi de pești, branhii” > fr. branchio-, germ. id., engl. id. > rom. branhio- și branchio-.~gen (v. -gen1), adj., care își are originea în branhii; ~mer (v. -mer), s. n., segment al mezodermului visceral; ~micete (v. -micete), s. f. pl., ciuperci inferioare care parazitează în vasele sanguine din lamelele branhiale ale peștilor; ~pode (v. -pod), s. n. pl., ordin de crustacee inferioare, cu corpul segmentat și prevăzut cu formații branhiale; ~steg (v. -steg), adj., care acoperă branhiile; ~stome (v. -stom), adj., s. n. pl., 1. adj., Care are branhiile unite cu gura. 2. s. n. pl., Gen de cefalocordate, al căror tip este amfioxul; ~taxie (v. -taxie), s. f., reacție fizică prin care peștii sînt antrenați către o apă mai oxigenată; ~zaur (v. -zaur), s. m., animal amfibiu din carboniferul superior permian, din grupa stegocefalilor, asemănător cu salamandra.

Intrare: branhiozaur
branhiozaur substantiv masculin
  • silabație: bran-hi-o-za-ur
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • branhiozaur
  • branhiozaurul
  • branhiozauru‑
plural
  • branhiozauri
  • branhiozaurii
genitiv-dativ singular
  • branhiozaur
  • branhiozaurului
plural
  • branhiozauri
  • branhiozaurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

branhiozaur

  • 1. Gen de amfibieni din carboniferul superior, asemănător cu salamandra, care trăia în mlaștini.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: protriton

etimologie: