10 definiții pentru bradilalie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bradilalie sf [At: DEX2 / Pl: ~ii / E: fr bradylalie] Ritm lent de articulare a cuvintelor, întâlnit în unele boli nervoase Si: bradiartrie.

BRADILALÍE s. f. Încetinire anormală a ritmului vorbirii. – Din fr. bradylalie.

BRADILALÍE s. f. Ritm lent de articulare a cuvintelor, care se întâlnește în unele boli nervoase; bradiartrie. – Din fr. bradylalie.

BRADILALÍE s.f. Ritm lent în articularea cuvintelor; bradiartrie. [Gen. -iei. / < fr. bradylalie, cf. gr. bradys – lent, lalein – a vorbi].

BRADILALÍE s. f. tulburare de limbaj constând în încetinirea ritmului articulării cuvintelor; bradiartrie, bradiglosie. (< fr. bradylalie)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bradilalíe s. f., art. bradilalía, g.-d. bradilalíi, art. bradilalíei

bradilalíe s. f., art. bradilalía, g.-d. bradilalíi, art. bradilalíei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BRADILALÍE s. v. bradiartrie.

BRADILALIE s. (MED.) bradiartrie.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

BRADI- „încet, lent, încetinit, rar”. ◊ gr. bradys „lent, încet” > fr. brady-, germ. id., engl. id. > rom. bradi-.~artrie (v. -artrie), s. f., ritm încetinit în articularea cuvintelor; ~auxeză (v. -auxeză), s. f., creștere întîrziată a unui organ față de altul; ~bazie (v. -bazie), s. f., mers încetinit, datorat unor cauze patologice; ~cardie (v. -cardie), s. f., încetinire a activității cardiace, manifestată prin scăderea pulsului; sin. bradiritmie; ~chinezie (~kinezie) (v. -chinezie), s. f., încetineală în executarea mișcărilor; ~dactilie (v. -dactilie), s. f., malformație congenitală caracterizată prin scurtarea degetelor; ~estezie (v. -estezie), s. f., percepere lentă a senzațiilor exteroceptive; ~fagie (v. -fagie), s. f., consum lent al hranei; ~fazie (v. -fazie), s. f., tulburare de limbaj constînd într-o exprimare foarte rară a cuvintelor; ~femie (v. -femie), s. f., încetinire generală a debitului verbal; ~frenie (v. -frenie), s. f., desfășurare lentă a proceselor psihomotorii; ~geneză (v. -geneză), s. f., evoluție încetinită a unor organisme vegetale sau animale; ~glosie (v. -glosie), s. f., bradilalie*; ~lalie (v. -lalie), s. f., încetinire anormală a ritmului vorbirii; sin. bradiglosie; ~pepsie (v. -pepsie), s. f., proces digestiv încetinit; ~pnee (v. -pnee), s. f., rărire anormală a mișcărilor respiratorii; ~pragie (v. -pragie), s. f., diminuare anormală a activității motorii; sin. bradipraxie; ~praxie (v. -praxie), s. f., bradipragie*; ~psihie (v. -psihie), s. f., încetinire anormală a ritmului funcțiilor psihice; ~ritmie (v. -ritmie), s. f., bradicardie*; ~sfigmie (v. -sfigmie), s. f., încetinire a bătăilor pulsului; ~spermie (v. -spermie), s. f., întîrziere patologică a ejaculației; ~sporie (v. -sporie), s. f., diseminarea semințelor într-o perioadă mai lungă de timp, pînă toamna tîrziu; ~trofie (v. -trofie), s. f., încetinire a proceselor metabolice; ~urie (v. -urie), s. f., eliminare încetinită a urinei; ~zaur (v. -zaur), s. m., reptilă fosilă din ordinul teromorfelor; sin. pareiazaur.

Intrare: bradilalie
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bradilalie
  • bradilalia
plural
genitiv-dativ singular
  • bradilalii
  • bradilaliei
plural
vocativ singular
plural

bradilalie

etimologie: