botaș¹ sm [At: H X, 21 / Pl: ~i / E: botă² + -aș] 1 (Mol) Hăitaș. 2 (Buc) Bătăuș.

botâș sm vz botoș

botâu² sm vz botoș

botoș sm [At: MARIAN, INS. 400 / V: botâz, botuș / Pl: ~i / E: nct] (Ent; Buc; Trs) Căpușă (Ivodes).

botoși smp vz botâș

botuș sm vz botoș

bòtoși m. pl. soiu de opinci. [Ung. BOTOS, încălțăminte de pâslă].

2) bótăș V. botoș.

3) bótăș V. potaș.

1) bótăș V. butáș.

botóș m. (ung. botos, pantof de pîslă). Munt. Dobr. Pantof grosolan de pĭele. – În Suc. bótăș, opincă în formă de papuc.

pótaș (și potáș?) n. (rut. pótáš, pol. potasz, rus. potáš). Vechĭ. Potasă: la 1798 era o singură fabrică de potaș din cenușă de stejar în toată Moldova (Iorga, Negoț. 198). – Și bótăș (est).

+botoș s. m., pl. botoși

BOTĂȘ, radicalul numelui Botoșani, orașul, scris în acte Botăș/ani, -eni, oscilează între formele: Botaș, Botăș, Botîș, Botoș, Botuș, fiecare avînd derivatele sale; Bogrea îl explică greșit prin subst. blg. бoтушap „cismar”, iar Iorgu Iordan, mai corect, din subst. botușe(le) < botîșe, un soiu de opinci. 1. Botaș Ion (< bot), act.); -a (VM). 2. Botăș (< botă = bîtă) mold. (Dm; Ștef; C Ștef; Sd XVI); boier (17 A IV 52); > Botășani (16 A III; Botășești (Dm). 3. Bot/îș, -iș, mar. (Sd XVII). 4. *Botoș < „botoși sau hileri” (DLR): + suf. augm. -an: Botoșan, Ion (Tec I; Meșt Cr); -i, -a ss.; -ul, Necula, 1693 (Ac Bz 8 și 17 B IV 530); Botoș/ești, -enița ss. 5. *Botuș, > Botușa b. (17 B III 54); + -an: Botușan (Gr Buc); Botușel (Ac Bz 21). 6. Botușar munt. (17 B III 54, IV 142) < blg. бoтушap „cismar”. 7. Prin as. progr., Botoșariul, N. (AO XVI 329).

BOTAȘ s. v. bătăiaș, gonaci, gonaș, hăitaș, mânător.

BOTOȘ s. v. căpușă.

botaș s. v. BĂTĂIAȘ. GONACI. GONAȘ. HĂITAȘ. MÎNĂTOR.

botoș s. v. CĂPUȘĂ.

botaș, botași, s.m. Paznic (la vite). ■ (onom.) Botaș, nume de familie în jud. Maram. – Din botă + suf. -aș (MDA).

botaș, botași, s.m. – Paznic (la vite). ♦ (onom.) Botaș, nume de familie în Maramureș (DFN, 2007). – Din botă + suf. -aș (MDA).

botaș, -i, s.m. – Paznic (la vite). – Din botă „băț, toiag, par” (< magh. bot < sl. bŭtŭ) + -aș.