13 definiții pentru boric


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

boric am [At: DA ms / Pl: ~ici / E: fr borique] (Îs) Acid ~ Acid al borului, cu aspect de pulbere albă, cristalină, inodoră, solubilă în apă, folosit ca antiseptic slab.

BÓRIC adj. (În sintagma) Acid boric = acid al borului1, care se prezintă ca o pulbere albă, cristalină, fără miros, solubilă în apă, folosit ca antiseptic slab, la emailaj, în tăbăcărie etc. – Din fr. borique.

BÓRIC adj. (În sintagma) Acid boric = acid al borului1, care se prezintă ca o pulbere albă, cristalină, fără miros, solubilă în apă, folosit ca antiseptic slab. – Din fr. borique.

BÓRIC adj. m. (În expr.) Acid boric = acid al borului, în stare solidă, cristalizată, de culoare albă, aflat în stare naturală în regiunile vulcanice și folosit ca antiseptic.

BÓRIC adj. m. (În expr.) Acid boric = acid al borului, folosit ca antiseptic. – Fr. borique.

BÓRIC adj.m. Acid boric = acid al borului, alb, solid, cristalizat, folosit ca antiseptic. [< fr. borique].

BÓRIC, -Ă adj. (despre acid, anhidridă) compus al borului1. (< fr. borique)

BÓRIC ~că (~ci, ~ce) Care conține bor; cu bor în componență. Compus ~. ◊ Acid ~ substanță albă, cristalină, inodoră, solubilă în apă, folosită în medicină și în tehnică. /<fr. borique

boric a. se zice de un acid format din bor și oxigen.

*bóric, -ă adj. (d. bor). Chim. Format din oxigen și bor: acidu boric e un antiseptic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BORIC (< fr.) adj. Acid ~ = substanță chimică, (H3Bo3), p. t. aprox. 160°C, cristalină, albă, fără miros, întrebuințat la emailaj, ca antiseptic în medicină, în industria lumînărilor, în tăbăcărie etc.

Intrare: boric
adjectiv masculin (AM13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boric
  • boricul
  • boricu‑
plural
  • borici
  • boricii
genitiv-dativ singular
  • boric
  • boricului
plural
  • borici
  • boricilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

boric

  • 1. (în) sintagmă Acid boric = acid al borului, care se prezintă ca o pulbere albă, cristalină, fără miros, solubilă în apă, folosit ca antiseptic slab, la emailaj, în tăbăcărie etc.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
  • comentariu Consemnează și formele de adjectiv feminin.
    surse: MDN '00 NODEX

etimologie: