BORAX s. n. Borat de sodiu. – Din fr. borax.

borax sn [At: ORBONAȘ, MEC. 384 / Pl: ~uri / E: fr borax] 1 (Chm) Borat de sodiu.

borax s.n. (chim.) Borat de sodiu, cristalizat cu zece molecule de apă, care se prezintă sub formă de cristale monoclinice, incolore sau cenușii, cu luciu sticlos, folosit la sudarea metalelor, la confecționarea unor sticle speciale, în tăbăcărie, în medicină etc. • /<fr. borax, lat. borax, -acis.

*BORAX sbst. 🔬 Borat neutru de sodiu, sare albă întrebuințată la lipirea aurului și argintului, la facerea colorilor aplicate pe sticlă sau pe porcelan și în medicină [fr.].

BORAX, s. n. Borat de sodiu. – Din fr. borax.

BORAX s. n. Numele curent al boratului de sodiu;, se întrebuințează la topirea metalelor, precum și în farmacii, în cosmetică etc.

BORAX, s. n. Borat de sodiu (întrebuințat în sudura metalelor, în medicină etc.). – Fr. borax (lat. lit. borax).

BORAX s.n. Borat de sodiu. [< fr. borax, cf. ar. bawrag].

BORAX s. n. borat de sodiu, folosit în medicină ca antiseptic, la confecționarea unor sticle speciale, a unor emailuri, în tăbăcărie etc. (< fr., lat. borax)

BORAX n. Sare a acidului boric, rezultată din combinarea lui cu sodiul; borat de sodiu. /<fr. borax

borax n. sare albă întrebuințată spre a înlesni fuziunea metalelor.

*bórax n. (lat. borax). Chim. Borat de sodă. E un praf alb care ajută la topirea metalelor și dă lustru rufelor scrobite (Maĭ bine ar fi boráce, ca torace).

borax s. n.

borax s. n.

borax s. n.

borax.

BORAX (< fr. {i}; {s} lat. m. borax) s. n. Mineral din grupul boraților hidratați întrebuințat la confecționarea unor sticle speciale, a unor emailuri, în tăbăcărie, în spălarea țesăturilor fine, la obținerea acidului boric, la lipirea metalelor etc.

borax, boraxuri s. n. (intl.) denunț, trădare, delațiune.

BORAX s. (CHIM.) tetraborat de sodiu.

BORAX s. (CHIM.) borat de sodiu.