3 definiții pentru boiandruc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

boiandrúc sm vz boiandroc

boiandróc, -úc, -úg m., ca butuc și n., pl. urĭ, ca jug (turc. boĭunduruk, jug). Grinda care susține zidu deasupra uneĭ ușĭ orĭ uneĭ ferestre. – Forma -uc, -ug la Dun. de jos. V. cosoroabă.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

boiandrúc (-ci), s. m. – Cadrul de sus al ușii. – Var. boiandrug, boiandroc. Tc. buyundruk „jug” (Candrea; Scriban).[1]

  1. Var. buiandrug (cf. def. din DEX, Dicționarul de sinonime, Dicționarul ortografic). — blaurb.
Intrare: boiandruc
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boiandruc
  • boiandrucul
  • boiandrucu‑
plural
  • boiandruci
  • boiandrucii
genitiv-dativ singular
  • boiandruc
  • boiandrucului
plural
  • boiandruci
  • boiandrucilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)