12 definiții pentru bobornic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOBÓRNIC, bobornici, s. m. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, groasă, cu frunze cărnoase și cu flori albastre (Veronica beccabunga).Et. nec.

BOBÓRNIC, bobornici, s. m. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, groasă, cu frunze cărnoase și cu flori albastre (Veronica beccabunga).Et. nec.

bobórnic sm [At: LB / V: -că sf ~oln-, baboln-, bârboln-, -bâln-, bribonic, bribovnic, pribolnic / Pl: ~ici / E: nct] Plantă erbacee cu tulpina înaltă, groasă, cu frunze rotunde și cărnoase, cu flori albastre și fructul ca o capsulă rotundă (Veronica beccabunga).

bobornic s.m. (bot.) Plantă erbacee cu tulpina înaltă, groasă, cu frunzele cărnoase, cu florile albastre și cu fructul în formă de capsulă (Veronica beccabunga). • pl. -ci. /sl. veche бобовннкъ.

BOBÓRNIC, bobornici, s. m. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, groasă și găunoasă și cu flori albastre (Veronica beccabunga).

bobornic m. plantă cu florile albastre al cării fruct e o capsulă umflată și rotundă (Voronica beccabunga). [Slav. BOBOVNIK, de unde variantele blabornic, bobâlnic, bobovnic și bribornic].

bobórnic și bobóvnic m. (vsl. bobovnikŭ, d. bobovŭ, de bob, bobŭ, bob; sîrb. bobovnik, rus. bobóvnik). O plantă scrofulariacee cu florĭ albastre și fruct capsular care crește pin locurĭ băltoase (veronica [nu véro-] beccabunga).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BOBÓRNIC s. (BOT.; Veronica beccabunga) șopârliță, (reg.) pribolnic.

BOBORNIC s. (BOT.; Veronica beccabunga) șopîrliță, (reg). pribolnic.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BOBÓRNIC s. n. Plantă erbacee din familia scrofulariaceelor, înaltă de 10-60 cm, cu frunze opuse, flori albastre dispuse în racem și fructul o capsulă (Veronica beccabunga).

Veronica beccabunga L. Specie cu flori albăstrui, cu nervuri mai închise, uneori roșietice (caliciul cu 4 lacinii), raceme cu pedunculii axilari. Frunze scurt-pețiolate, eliptice, obtuze, glabre, serat-crenate. Plantă de apă puțin adîncă, perenă, cu tulpină cilindrică, glabră, pînă la 0,30 m înălțime.

Intrare: bobornic
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bobornic
  • bobornicul
  • bobornicu‑
plural
  • bobornici
  • bobornicii
genitiv-dativ singular
  • bobornic
  • bobornicului
plural
  • bobornici
  • bobornicilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bobornic, bobornicisubstantiv masculin

  • 1. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, groasă, cu frunze cărnoase și cu flori albastre (Veronica beccabunga). DEX '09 DEX '98
    sinonime: pribolnic
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.