19 definiții pentru boștină hoștină


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

boștínă sf [At: BARCIANU / V: ho~, vo~ / E: vsl вошина] 1 Rămășiță din fagurele fiert, după ce s-au scos ceara și mierea Si: baboș, comină, jintiță. 2 Ceea ce rămâne după ce strugurii au fost tescuiți Si: grunj, prăștină, tescovină Cf boască, borhot, boroghină, drojdii, hușci.

BOȘTÍNĂ, boștine, s. f. (Reg.) 1. Ceea ce rămâne din fagure după ce s-au scos mierea și ceara. 2. Tescovină. [Var.: hoștínă s. f.] – Din sl. voština.

BOȘTÍNĂ, boștine, s. f. (Reg.) 1. Ceea ce rămâne din fagure după ce s-au scos mierea și ceara. 2. Tescovină. [Var.: hoștínă s. f.] – Din sl. voština.

BOȘTÍNĂ, boștine, s. f. 1. Rămășiță din fagurele fiert, după ce s-a stors mierea și ceara. (Atestat în forma hoștină) Prăjeau pe foc într-un ceaun mare niște hoștine cu său. CREANGĂ, A. 15. 2. Tescovină. Rachiu de boștină.Toarnă boștina [de struguri] în căzi de unde o iau, o pun în saci și o calcă în jgheab. I. IONESCU, P. 252. – Variantă: hoștínă s. f.

BOȘTÍNĂ, boștine, s. f. (Reg.) 1. Rămășiță din fagurele fiert, după ce s-a stors mierea și ceara. 2. Tescovină. [Var.: hoștínă s. f.] – Slav (v. sl. voština).

BOȘTÍNĂ ~e f. pop. 1) Masă rămasă din fagure după ce s-a stors mierea și ceara. 2) Masă rămasă din struguri după ce aceștia au fost trași la teasc; hoștină; tescovină. /<sl. voština

boștină f. 1. ceea ce rămâne din faguri, după ce se alege mierea și ceara; 2. tescovină. [Varianta voștină (Mold. hoștină) = slav. VOȘTINA, rămășiță de ceară].

HOȘTÍNĂ s. f. v. boștină.

HOȘTÍNĂ s. f. V. boștină.

hoștină f. Mold. boștină: prăjiau niște hoștine cu său CR. [Formă dialectală din voștină].

hoștínă f., pl. ĭ și e (vsl. bg. sîrb. voština, „hoștină”, rus. vosk, ceară; ung. viaszk, viasz, ceară, rudă cu germ. wachs, ceară. V. hoaspă, boască). Est. Rămășiță de ceară topită orĭ stoarsă orĭ de fructe stoarse (tescovină). – Și hóștină și huștínă (rut. huščina). În Munt. boștină și hoștopínă. În Mold. sud și hostochină. V. borhot, foloștină, huște, torofină.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

boștínă (reg.) s. f., g.-d. art. boștínei; pl. boștíne

boștínă s. f., g.-d. art. boștínei, pl. boștíne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BOȘTÍNĂ s. v. tescovină.

BOȘTÍNĂ s. (reg.) babaș, comină, jintiță. (~ obținută din fagurii fierți.)

BOȘTI s. (reg.) babaș, comină, jintiță. (~ obținută din fagurii fierți.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

boștínă (boștíne), s. f.1. Reziduu de ceară, fagure uscat. – 2. Reziduu de struguri, tescovină. – Var. voștină, hoștină.Mr. buștină, megl. văștină. Sl. vostina „uscat” (Miklosich, Lexicon, 73; Cihac, II, 463); de la voskij „ceară”, cf. vospă. Nu este clară modificarea consoanei inițiale. – Der. boștinar, s. m. (cumpărător de faguri uscați, sau de tescovină).[1]

  1. Var. hoștină (cf. def. din DEX 98). — blaurb.
Intrare: boștină
boștină substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boști
  • boștina
plural
  • boștine
  • boștinele
genitiv-dativ singular
  • boștine
  • boștinei
plural
  • boștine
  • boștinelor
vocativ singular
plural
hoștină substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hoști
  • hoștina
plural
  • hoștine
  • hoștinele
genitiv-dativ singular
  • hoștine
  • hoștinei
plural
  • hoștine
  • hoștinelor
vocativ singular
plural

boștină hoștină regional

  • 1. Ceea ce rămâne din fagure după ce s-au scos mierea și ceara.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: babaș comină jintiță un exemplu
    exemple
    • Prăjeau pe foc într-un ceaun mare niște hoștine cu său. CREANGĂ, A. 15.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Rachiu de boștină.
      surse: DLRLC
    • Toarnă boștina [de struguri] în căzi de unde o iau, o pun în saci și o calcă în jgheab. I. IONESCU, P. 252.
      surse: DLRLC

etimologie: