opțiuni
  • info
2 intrări
16 definiții

Explicative DEX

BLEOT, BLEOATĂ, bleoți, bleoate, adj. (Reg.; adesea substantivat) Prost, nătâng. – Din germ. blöd.

BLEOT, BLEOATĂ, bleoți, bleoate, adj. (Reg.; adesea substantivat) Prost, nătâng. – Din germ. blöd.

bleot, ~oată smf, a [At: PONTBRIANT, D. / V: bliot, ~oată, blot, ~oată / Pl: ~oți, ~oate / E: ger blöd] (Îvp) 1-2 (Om) tont.

bliot, ~oată smf, a vz bleot

blot, ~oată a, smf vz bleot

bleot, bleoată adj. (reg.) Prost, nătîng. ◊ (subst.) Mă, bleotule! (POP.). • pl. -ți, – te. /<germ. blöd.

BLEOT, BLIOT adj. Nătîng, nătărău, prost, bleg: n’auzi, mă bleotule, unde vă duceți? (D.-ZAMF.) [germ. blöd].

BLEOT, BLEOATĂ, bleoți, bleoate, adj. (Regional) Prost, prostălău, nătîng, nătărău, tont. V. bleg. (Substantivat) Stăi, bade. Unde-ați pornit-o? Acesta, încăpățînat, trăgea înainte, fără să răspundă. – N-auzi, mă, bleotule! Unde vă duceți? D. ZAMFIRESCU, R. 84.

BLEOT, BLEOATĂ, bleoți, bleoate, adj. (Reg.; adesea substantivat) Prost, nătîng. – Germ. blöd.

bleot a. prost, tont, stângaciu. [Germ. BLÖD, printr’un intermediar săsesc].

bleot, bleoátă (eo dift.) adj. (germ. sas. blöd). Munt. Foarte prost, tîmpit. Adv. A vorbi bleot. V. plĭurd.

Ortografice DOOM

bleot (reg.) adj. m., pl. bleoți; f. bleoată (desp. bleoa-), pl. bleoate

bleot (reg.) adj. m., pl. bleoți; f. bleoată, pl. bleoate

bleot adj. m., pl. bleoți; f. sg. bleoată, pl. bleoate

Etimologice

bleot (bleoată), adj. – Tont, tîmp. Creație expresivă, cf. bleandă, bleau, bleg (Iordan, BF, II, 182). Este puțin probabilă der. din germ. blöd, sugerată de DAR. – Der. bl(e)otocări, vb. (a clefăi, a strivi, a zdrobi; a vorbi fără șir) se folosește în Mold., și corespunde lui a blociori, în Trans. și lui a bloșticăi, în Mold.; blotocăreală, s. f. (vorbire de neînțeles); blotor, s. m. (prost).

Sinonime

BLEOT adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.

bleot adj., s. v. BLEG. NĂTĂFLEȚ. NĂTĂRĂU. NĂTÎNG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTĂNAC. STUPID. TONT. TONTĂLĂU.

Intrare: bleoată
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bleoată
  • bleoata
plural
  • bleoate
  • bleoatele
genitiv-dativ singular
  • bleoate
  • bleoatei
plural
  • bleoate
  • bleoatelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blioată
  • blioata
plural
  • blioate
  • blioatele
genitiv-dativ singular
  • blioate
  • blioatei
plural
  • blioate
  • blioatelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bloată
  • bloata
plural
  • bloate
  • bloatele
genitiv-dativ singular
  • bloate
  • bloatei
plural
  • bloate
  • bloatelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: bleot (adj.)
bleot1 (adj.) adjectiv admite vocativul
adjectiv (A45)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bleot
  • bleotul
  • bleotu‑
  • bleoată
  • bleoata
plural
  • bleoți
  • bleoții
  • bleoate
  • bleoatele
genitiv-dativ singular
  • bleot
  • bleotului
  • bleoate
  • bleoatei
plural
  • bleoți
  • bleoților
  • bleoate
  • bleoatelor
vocativ singular
  • bleotule
  • bleoate
  • bleoată
  • bleoato
plural
  • bleoților
  • bleoatelor
blot1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A45)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blot
  • blotul
  • bloată
  • bloata
plural
  • bloți
  • bloții
  • bloate
  • bloatele
genitiv-dativ singular
  • blot
  • blotului
  • bloate
  • bloatei
plural
  • bloți
  • bloților
  • bloate
  • bloatelor
vocativ singular — —
plural — —
bliot1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A45)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bliot
  • bliotul
  • blioată
  • blioata
plural
  • blioți
  • blioții
  • blioate
  • blioatele
genitiv-dativ singular
  • bliot
  • bliotului
  • blioate
  • blioatei
plural
  • blioți
  • blioților
  • blioate
  • blioatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bleot, bleoatăadjectiv
bleoată, bleoatesubstantiv feminin
bleot, bleoțisubstantiv masculin

  • 1. regional (Persoană) Nătâng, nătâng, nătărău, prost, prost, prostălău, tont. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM
    sinonime: nătâng nătâng nătărău prost prost prostălău tont
    • format_quote Stăi, bade. Unde-ați pornit-o? Acesta, încăpățînat, trăgea înainte, fără să răspundă. – N-auzi, mă, bleotule! Unde vă duceți? D. ZAMFIRESCU, R. 84. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.