blaz sn vz blază

blaz s.n. v. blază.

BLAZ s. n. recipient, vas mare de laborator. (< germ. Blase)

BLAZĂ s. f. Parte a unei instalații de distilare în formă de recipient în care se introduce amestecul de distilat. – Din germ. Blase.

blază sf [At: DEX² / V: blaz sn / Pl: ~ze / E: ger Blase] Parte a instalației de distilare în formă de recipient unde se introduce amestecul de distilat.

blază s.f. Parte a unei instalații de distilare în formă de recipient, în care se introduce amestecul ce urmează să fie distilat. ♦ Recipient, vas mare de laborator. • pl. -e. și blaz s.n. /<germ. Blase.

BLAZĂ s. f. Parte a unei instalații de distilare în formă de recipient, în care se introduce amestecul distilat. – Din germ. Blase.

BLAZĂ s. f. Rezervorul de la partea inferioară a unei coloane de rectificare, în care se introduce amestecul care trebuie rectificat. – Germ. Blase.

BLAZĂ s.f. Recipient, vas mare de laborator; cazan. [< germ. Blase].

blaz s. n.

blaz s. n.

blaz s. n., pl. blazuri

BLAZ (< germ.) s. n. Rezervor din partea inferioară a unei coloane de distilare sau de rectificare, în care se introduce amestecul de distilat sau de rectificat.

Blasul și Blaz v. Vlasie IV 6.