2 intrări
13 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
blănit a vz îmblănit
BLĂNÍT, -Ă adj. v. îmblănit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BLĂNÍT, -Ă, adj. v. îmblănit.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de paula
- acțiuni
ÎMBLĂNÍT, -Ă, îmblăniți, -te, adj. (Despre îmbrăcăminte) Căptușit cu blană. – V. îmblăni.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBLĂNÍT, -Ă, îmblăniți, -te, adj. (Despre îmbrăcăminte) Căptușit cu blană. – V. îmblăni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
blăni1 vt vz îmblăni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
blăni2 vt [At: LB / Pzi: ~nesc / E: nct] (Îvp) 1 A bate. 2 A căptuși cu blăni. 3 A pune tocuri la ferestre.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îmblănit, ~ă a [At: NEGRUZZI, S. I, 199 / S și: (înv) înb~ / Pl: ~iți, ~e / E: îmblăni] 1 (D. îmbrăcăminte) Căptușit cu blană Si: (înv) blănit, blănuit, îmblănuit. 2 (Reg; d. elemente de construcție) Care este căptușit cu scândură groasă Si: pardosit. 3 (Reg; d. ferestre) Cu tocul așezat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBLĂNÍT, -Ă, îmblăniți, -te, adj. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) Căptușit cu blană. Popa era în colț cu arhimandritul Snagoveanu, pe care-l ajuta să-și îmbrace giubeaua neagră, îmblănită cu vidră. CAMIL PETRESCU, O. II 73. – Variantă: blănít, -ă (NEGRUZZI, S. I 199) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
blănì v. 1. a căptuși cu blană; 2. a pardosi cu scânduri; 3. fam. a bate.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) blănésc v. tr. (d. blană 1). Căptușesc cu blană. Fig. Iron. Trag o bătaĭe. – În vest îmbl-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) blănésc v. tr. (d. blană 2). Vest. Acoper saŭ căptușesc cu scînduri.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
blăní vb., ind. prez. 1 sg. blănésc, 3 sg. și pl. blănéște
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare de argou
Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
bot îmblănit expr. bărbat care poartă mustață.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
îmblănit blănit
- 1. (Despre îmbrăcăminte) Căptușit cu blană.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Popa era în colț cu arhimandritul Snagoveanu, pe care-l ajuta să-și îmbrace giubeaua neagră, îmblănită cu vidră. CAMIL PETRESCU, O. II 73.surse: DLRLC
-
etimologie:
- vezi îmblănisurse: DEX '98 DEX '09