11 definiții pentru birnică
din care- explicative DEX (6)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
Explicative DEX
BIRNIC, -Ă, birnici, -ce, s. m. și f. (Înv.) Persoană care era supusă la bir; p. gener. contribuabil. – Bir + suf. -nic.
birnic, ~ă [At: BIBLIA (1688), 141 / Pl: ~ici, -ice / E: bir + -nic] 1-2 smf, a (Înv) (Persoană) care plătește bir. 3 smf (Pgn) Contribuabil. 4 smf (Înv) Tributar. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
birnic, -ă s.m., s.f. (înv.) 1 Persoană care era supusă la bir; gener. contribuabil. Venitul se alcătuia din zeciuiala birnicilor (I. ION.). 2 Tributar. Crăia ungurească este birnică scaunului Papii (CANT.). • pl. -ci, -ce. /bir + -nic.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BIRNIC, -Ă, birnici, -ce, s. m. și f. (Înv.) Persoană care era supusă la bir; p. gener. Contribuabil. – Bir + suf. -nic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BIRNIC, -Ă, birnici, -e, s. m. și f. 1. (Învechit, în opoziție cu scutelnic) Persoană care plătea bir, care era supusă la bir. Și pe cîmp, la plug de fag, Birnicii săraci iar trag. Plugul greu, cioplit din lemn, Pe grumaz le face semn. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 184, 5/6. ◊ (Adjectival) Proprietarul birnic, adică... neboier, nu avea drept să ceară boieresc de la țăranii așezați pe moșia sa. KOGĂLNICEANU, S. A. 142. 2. Tributar. Boierule, – așa le spuneau părinții noștri turcilor pe cînd eram birnicii lor. STANCU, D. 215.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BIRNIC, -Ă, birnici, -e, s. m. și f. (Înv.) Persoană care era supusă la bir. – Din bir + suf. -nic.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Ortografice DOOM
birnică s. f., g.-d. art. birnicei; pl. birnice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
birnică s. f., g.-d. art. birnicei; pl. birnice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
birnică s. f., g.-d. art. birnicei; pl. birnice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
BIRNIC s. contribuabil, subiect, impozabil, (înv.) dajnic, dăjdiar, liude, mode. (~ din orânduirea feudală.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BIRNIC s. contribuabil, subiect impozabil, (înv.) dajnic, dăjdiar, liude, mode. (~ din orînduirea feudală.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F4) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
birnic, birnicisubstantiv masculin birnică, birnicesubstantiv feminin
- 1. Persoană care era supusă la bir. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRLC NODEX
- Și pe cîmp, la plug de fag, Birnicii săraci iar trag. Plugul greu, cioplit din lemn, Pe grumaz le face semn. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 184, 5/6. DLRLC
- Proprietarul birnic, adică... neboier, nu avea drept să ceară boieresc de la țăranii așezați pe moșia sa. KOGĂLNICEANU, S. A. 142. DLRLC
- 1.1. Contribuabil. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98sinonime: contribuabil
- Venitul se alcătuia din zeciuiala birnicilor. (I. ION.). DEXI
- Avînd cel mai prost... birnic toate cîte să cuvine. (C. RAD.) CADE
-
-
- 2. Tributar. MDA2 DEXI CADE DLRLCsinonime: tributar
- Boierule, – așa le spuneau părinții noștri turcilor pe cînd eram birnicii lor. STANCU, D. 215. DLRLC
- Crăia ungurească este birnică scaunului Papii. (CANT.). DEXI
-
etimologie:
- Bir + -nic. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 NODEX