11 definiții pentru birefringență
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BIREFRINGÉNȚĂ, birefringențe, s. f. Dublarea prin refracție a unei raze de lumină la pătrunderea în anumite medii. ♦ Însușirea unor cristale de a dubla razele de lumină. – Din fr. biréfringence.
BIREFRINGÉNȚĂ, birefringențe, s. f. Dublarea prin refracție a unei raze de lumină la pătrunderea în anumite medii. ♦ Însușirea unor cristale de a dubla razele de lumină. – Din fr. biréfringence.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
birefringență sf [At: DEX2 / Pl: ~țe / E: fr biréfringence] 1 Apariție a unei refracții duble la trecerea unei raze de lumină prin anumite medii. 2 Însușire a unor cristaline de a da birefringență (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
birefringență s.f. (fiz.) 1 Dublarea, în urma trecerii printr-un mediu optic, a unei raze de lumină care se transformă în două raze refractare. 2 Proprietate a unor medii de a produce, datorită anizotropiei lor optice, fenomenul de dublă refracție. • pl. -e. /<fr. biréfringence.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BIREFRINGÉNȚĂ, birefringențe, s. f. Fenomenul descompunerii unei raze luminoase în două raze refractate, la trecerea printr-un cristal sau prin alt mediu optic; dublă refracție. ♦ Însușirea unor cristale de a fi birefringente.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BIREFRINGÉNȚĂ, birefringențe, s. f. Fenomenul descompunerii unei raze de lumină în două raze refractate, la pătrunderea în anumite medii. ♦ Însușirea unor cristale de a produce fenomenul descris mai sus. – După fr. biréfringence.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BIREFRINGÉNȚĂ s.f. Descompunere a unei raze de lumină care trece printr-un mediu optic în două raze refractare; dublă refracție. ♦ Însușire a unor cristale de a produce fenomenul descris mai sus. [Cf. fr. biréfringence].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BIREFRINGÉNȚĂ s. f. proprietate a unor medii de a produce, datorită anizotropiei lor optice, fenomenul de dublă refracție. (< fr. biréfringence)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
BIREFRINGÉNȚĂ f. 1) Fenomen optic care se produce la trecerea razei de lumină dintr-un mediu în altul, constând în descompunerea razei în două. 2) Proprietate a unor corpuri transparente de a diviza razele de lumină, când acestea le penetrează. /<fr. birefringence
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*birefringénță f. pl. e. Fiz. Care produce o refracțiune duplă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
birefringență (-re-frin-) s. f., g.-d. art. birefringenței; pl. birefringențe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
birefringénță s. f. → refringență
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
birefringență, birefringențesubstantiv feminin
- 1. Dublarea prin refracție a unei raze de lumină la pătrunderea în anumite medii. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 1.1. Însușirea unor cristale de a dubla razele de lumină. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
etimologie:
- biréfringence DEX '09 DEX '98 DN