birefringență s.f. (fiz.) 1 Dublarea, în urma trecerii printr-un mediu optic, a unei raze de lumină care se transformă în două raze refractare. 2 Proprietate a unor medii de a produce, datorită anizotropiei lor optice, fenomenul de dublă refracție. • pl. -e. /<fr. biréfringence.