BIOPSÍE, biopsii, s. f. Extragere, pe cale chirurgicală sau prin puncție aspiratorie, a unui fragment de țesut viu pentru a fi studiat la microscop, în vederea stabilirii diagnosticului. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biopsie.

biopsíe sf [At: DEX² / P: bi-op-si-e / Pl: ~ii / E: fr biopsie] Extragere chirurgicală a unui fragment dintr-un țesut viu pentru a fi studiat la microscop, în vederea stabilirii diagnosticului.

BIOPSÍE, biopsii, s. f. Scoatere prin procedee chirurgicale a unui fragment dintr-un țesut viu pentru a fi studiat la microscop. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biopsie.

BIOPSÍE s.f. (Med.) Tăiere a unei porțiuni dintr-un țesut viu din corpul unui om sau al unui animal pentru a fi examinat la microscop. [Gen. -iei. / < fr. biopsie, cf. gr. bios – viață, opsis – vedere].

BIOPSÍE s. f. examinare la microscop a unei porțiuni dintr-un țesut sau organ, în scopul identificării unei boli. (< fr. biopsie)

BIOPSÍE f. Extragere pe cale chirurgicală a unei porțiuni de țesut viu pentru a fi studiat la microscop. [Art. biopsia; G.-D. biopsiei; Sil. -psi-e] /<fr. biopsie

biopsic, ~ă a [At: DEX² / P: bi-op~ / Pl: ~ici, ~ice / E: biopsie + -ic] (Med) 1 De biopsie. 2 Care aparține biopsiei. 3 Referitor la biopsie.

biopsie (bi-op-si- / -o-psi-) s. f., art. biopsia, g.-d. art. biopsiei; pl. biopsii, art. biopsiile

biopsíe s. f. (sil. bi-; mf. -psi-), art. biopsía, g.-d. art. biopsíei; pl. biopsíi, art. biopsíile