opțiuni
  • info
6 definiții pentru binocla

Explicative DEX

binocla vi [At: D. ROSETTI, ap. TDRG / V: ben~[1] / Pzi: ~lez / E: binoclu] 1 A privi cu binoclul (1). 2 (Îf ben~) A privi insistent pe cineva Si: a se holba.

  1. Variantă care nu figurează ca intrare principală (chiar dacă e menționată și la sensul 2). — gall

*binocléz v. tr. (d. binoclu). Privesc cu binoclu: a binocla pe cineva la teatru.

Ortografice DOOM

binocla (a se ~) (rar) (desp. bi-no-cla/bin-o-) vb., ind. prez. 1 sg. mă binoclez, 3 se binoclează; conj. prez. 1 sg. să mă binoclez, 3 să se binocleze; ger. binoclându-mă corectat(ă)

binocla (a se ~) (rar) (bi-no-cla / bin-o-) vb., ind. prez. 3 se binoclează

binocla vb. (sil. -cla; mf. bin-), ind. prez. 3 sg. și pl. binoclează

Argou

binocla, binoclez v. r. 1. a privi atent, a urmări cu privirea. 2. a privi ostentativ.

Intrare: binocla
  • silabație: bi-no-cla, bin-o-cla info
verb (V201)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • binocla
  • binoclare
  • binoclat
  • binoclatu‑
  • binoclând
  • binoclându‑
 singular plural
  • binoclează
  • binoclați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • binoclez
 (să)
  • binoclez
  • binoclam
  • binoclai
  • binoclasem
a II-a (tu)
  • binoclezi
 (să)
  • binoclezi
  • binoclai
  • binoclași
  • binoclaseși
a III-a (el, ea)
  • binoclează
 (să)
  • binocleze
  • binocla
  • binoclă
  • binoclase
plural I (noi)
  • binoclăm
 (să)
  • binoclăm
  • binoclam
  • binoclarăm
  • binoclaserăm
  • binoclasem
a II-a (voi)
  • binoclați
 (să)
  • binoclați
  • binoclați
  • binoclarăți
  • binoclaserăți
  • binoclaseți
a III-a (ei, ele)
  • binoclează
 (să)
  • binocleze
  • binoclau
  • binoclară
  • binoclaseră
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • benocla
  • benoclare
  • benoclat
  • benoclatu‑
  • benoclând
  • benoclându‑
 singular plural
  • benoclează
  • benoclați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • benoclez
 (să)
  • benoclez
  • benoclam
  • benoclai
  • benoclasem
a II-a (tu)
  • benoclezi
 (să)
  • benoclezi
  • benoclai
  • benoclași
  • benoclaseși
a III-a (el, ea)
  • benoclează
 (să)
  • benocleze
  • benocla
  • benoclă
  • benoclase
plural I (noi)
  • benoclăm
 (să)
  • benoclăm
  • benoclam
  • benoclarăm
  • benoclaserăm
  • benoclasem
a II-a (voi)
  • benoclați
 (să)
  • benoclați
  • benoclați
  • benoclarăți
  • benoclaserăți
  • benoclaseți
a III-a (ei, ele)
  • benoclează
 (să)
  • benocleze
  • benoclau
  • benoclară
  • benoclaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

binocla, binoclezverb

  • 1. A privi cu binoclul. MDA2
  • 2. (În forma benocla) A privi insistent pe cineva; a se holba. MDA2
    sinonime: holba
etimologie:
  • binoclu MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.