3 definiții pentru biloc
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BILÓC adj., s.n. (Despre avioane) Cu două locuri. [Pl. -uri. / < bi- + loc, după fr. biplace].
BILÓC adj. (despre avioane) cu două locuri; biplas. (după fr. biplace)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
bilóc adj. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: biloc
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)