10 definiții pentru bilabiat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BILABIÁT, -Ă, bilabiați, -te, adj. (Despre corola sau caliciul unei flori, p. ext. despre flori) Format din două labii. [Pr.: -bi-at] – Din fr. bilabié.

bilabiat, ~ă snf, a [At: ENC. AGR. / P: ~bi-at / Pl: ~ați, ~e / E: fr bilabie] (Bot) 1-4 (Caliciu, corolă sau floare) care seamănă cu buzele unei guri deschise.

BILABIÁT, -Ă, bilabiați, -te, adj. (Despre corola sau caliciul unei flori, p. ext. despre flori) care seamănă cu buzele unei guri deschise. [Pr.: -bi-at] – Din fr. bilabié.

BILABIÁT, -Ă, bilabiați, -te, adj. (Despre corola sau caliciul unei flori, p. ext. despre fiori) Care seamănă cu o gură deschisă (avînd sepalele sau petalele reunite în partea posterioară și dînd naștere unui tub, iar în partea anterioară desfăcute în două părți ca niște buze). Gura-leului este o floare bilabiată. – Pronunțat: -bi-at.

BILABIÁT, -Ă, bilabiați, -te, adj. (Despre corola sau caliciul unei flori, p. ext. despre flori) Care seamănă cu o gură deschisă. [Pr.: -bi-at] – După fr. bilabié.

BILABIÁT, -Ă adj. (Despre flori) Care are sepalele sau petalele reunite, astfel încât seamănă cu o gură. [< fr. bilabié, cf. lat. bis – de două ori, labium – buză].

BILABIÁT, -Ă adj. (despre corolă, caliciu) cu două labii. (< fr. bilabié)

BILABIÁT ~tă (~ți, ~te) (despre flori) Care are sepalele și petalele unite, astfel încât se aseamănă cu o gură. [Sil. -bi-at] /<fr. bilabié


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bilabiát (-bi-at) adj. m., pl. bilabiáți; f. bilabiátă, pl. bilabiáte

bilabiát adj. m. (sil. -bi-at), pl. bilabiáți; f. sg. bilabiátă, pl. bilabiáte

Intrare: bilabiat
bilabiat adjectiv
  • silabație: -bi-at info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bilabiat
  • bilabiatul
  • bilabiatu‑
  • bilabia
  • bilabiata
plural
  • bilabiați
  • bilabiații
  • bilabiate
  • bilabiatele
genitiv-dativ singular
  • bilabiat
  • bilabiatului
  • bilabiate
  • bilabiatei
plural
  • bilabiați
  • bilabiaților
  • bilabiate
  • bilabiatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bilabiat

  • 1. (Despre corola sau caliciul unei flori) Format din două labii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: