9 definiții pentru bibliofob


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bibliofób sm [At: DEX2 / P: ~bli-o~ / Pl: ~i / E: ger Bibliophobe, eg bibliophobe] Dușman al cărților.

BIBLIOFÓB, -Ă, bibliofobi, -e, s. m. și f. (Rar) Dușman al cărților. [Pr.: -bli-o-] – Din germ. Bibliophobe, engl. bibliophob.

BIBLIOFÓB, bibliofobi, s. m. Dușman al cărților. [Pr.: -bli-o-] – Din germ. Bibliophobe, engl. bibliophob.

BIBLIOFÓB s.m. Dușman al cărților. [< germ. Bibliophobe].

BIBLIOFÓB, -Ă s. m. f. dușman al cărților. (< germ. Bibliophobe, engl. bibliophob)

BIBLIOFÓB ~i m. Persoană care urăște cărțile; dușman al cărților. [Sil. -bli-o-] /<germ. Bibliophobe


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bibliofób (rar) (bi-bli-o-) adj. m., s. m., pl. bibliofóbi; adj. f., s. f. bibliofóbă, pl. bibliofóbe

bibliofób s. m. (sil. -bli-o-), pl. bibliofóbi


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

BIBLIO- „carte, de cărți”. ◊ gr. biblion „carte” > fr. biblio-, engl. id., germ. id., it. id. > rom. biblio-.~clast (v. -clast), s. m. și f., distrugător de cărți; ~fag (v. -fag), adj., s. m. și f., (insectă) care se hrănește cu celuloza din cărți; ~fil (v. -fil1), adj., s. m. și f., 1. adj., s. m. și f., (Colecționar) de cărți rare și prețioase. 2. adj., (Despre ediții) Realizat în condiții grafice deosebite; ~filie (v. -filie1), s. f., 1. Pasiune de a cunoaște, de a evalua și de a colecționa cărți rare și prețioase. 2. Ramură a bibliologiei care se ocupă cu studiul cărților rare și al valorii lor artistice; ~fob (v. -fob), s. m., persoană care urăște cărțile; ~fobie (v. -fobie), s. f., aversiune patologică față de cărți; ~graf (v. -graf), s. m., specialist în bibliografie (1); ~grafie (v. -grafie), s. f., 1. Ramură a bibliologiei care se ocupă cu studiul tipăriturilor, al edițiilor operelor etc. 2. Ansamblul lucrărilor unui autor sau al scrierilor referitoare la o anumită chestiune; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în bibliologie; ~logie (v. -logie1), s. f., știință care se ocupă cu studiul cărților din punct de vedere al formei, al istoricului lor etc.; ~man (v. -man1), adj., s. m. și f., (persoană) care manifestă pasiune excesivă pentru cărți; ~manie (v. -manie), s. f., pasiune exagerată pentru cărți; ~tecă (v. -tecă), s. f., instituție de cultură în care se adună, se organizează și se păstrează cărțile și publicațiile, pentru a putea fi puse la dispoziția cititorilor; ~terapie (v. -terapie), s. f., tratament al unor maladii nervoase prin lecturi adecvate.

Intrare: bibliofob
  • silabație: bi-bli-o-fob
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bibliofob
  • bibliofobul
  • bibliofobu‑
plural
  • bibliofobi
  • bibliofobii
genitiv-dativ singular
  • bibliofob
  • bibliofobului
plural
  • bibliofobi
  • bibliofobilor
vocativ singular
  • bibliofobule
  • bibliofobe
plural
  • bibliofobilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bibliofob, -ă bibliofob bibliofobă

  • 1. rar Dușman al cărților.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: