15 definiții pentru biberon


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

biberon sn [At: DA / Pl: ~oane / E: fr biberon] 1 Sticluță cu capac de cauciuc ca un sfârc, pentru alăptarea artificială. 2 (Imp) Vârf de cauciuc ca un sfârc al biberonului.

BIBERÓN, biberoane, s. n. Sticluță prevăzută cu un vârf de cauciuc în formă de sfârc, care servește la alăptarea artificială a sugarilor. ♦ (Impr.) Vârful de cauciuc în formă de mamelon al unui biberon. – Din fr. biberon.

BIBERÓN, biberoane, s. n. Sticluță prevăzută cu un vârf de cauciuc în formă de sfârc, care servește la alăptarea artificială a sugarilor. ♦ (Impr.) Vârful de cauciuc în formă de mamelon al unui biberon. – Din fr. biberon.

BIBERÓN, biberoane, s. f. Flacon cu un sfîrc de cauciuc Ia gură, care servește la hrănirea artificială a copiilor sugaci.

BIBERÓN, biberoane, s. n. Mic obiect de cauciuc, de forma unui sfârc (1), care se atașează la gura unui flacon și servește la alăptarea artificială a sugacilor. – Fr. biberon.

BIBERÓN s.n. Sticlă, vas care are la gură un sfârc de cauciuc; se folosește la hrănirea artificială a sugarilor. [< fr. biberon].

BIBERÓN s. n. flacon având la gură o tetină, pentru sugari. (< fr. biberon)

BIBERÓN ~oáne n. Sticlă mică prevăzută cu o tetină, servind la alăptarea artificială a sugacilor. /<fr. biberon

biberon n. vas mic, cu un cioc sau țeavă, spre a da de supt copiilor sau bolnavilor.

biberón n., pl. oane (fr. biberon, rudă cu lat. bibere, a bea). Șip din care prunciĭ, în lipsa mameĭ, sug lapte pin ajutoru uneĭ țevi de gumă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

biberón s. n., pl. biberoáne

biberón s. n., pl. biberoáne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BIBERÓN s. (rar) sugărice.

BIBERON s. (rar) sugărice. (~ pentru sugari.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

biberon, biberoane s. n. (er.) penis (ca obiect al inversiunii sexuale, al felației)

Intrare: biberon
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • biberon
  • biberonul
  • biberonu‑
plural
  • biberoane
  • biberoanele
genitiv-dativ singular
  • biberon
  • biberonului
plural
  • biberoane
  • biberoanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

biberon

  • 1. Sticluță prevăzută cu un vârf de cauciuc în formă de sfârc, care servește la alăptarea artificială a sugarilor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: sugărice
    • 1.1. impropriu Vârful de cauciuc în formă de mamelon al unui biberon.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: