opțiuni
  • info

3 intrări

18 definiții

din care

Explicative DEX

BĂȘI, bășesc, vb. IV. Refl. și intranz. A elimina gaze intestinale prin anus. – Lat. vissire.

băși vr [At: ANON. CAR. / V: (reg) beși / Pzi: (p. 1) băs și (rar) -șesc, (p. 2) beși, (p. 3) bese / E: ml vissire] (Pfm) A elimina gaz intestinal prin anus.

beș sm [At: DA ms / Pl: ~i / E: nct] 1 (Pop) Bășină. 2 (Bot; îs) -ul-calului Gogoașă (Lycopordon bovista). 3 (Arg) Anus. 4 (În limbajul copiilor) Minge.

beși v vz băși

băși vb. IV. refl., intr. (pop.) A elimina gaze intestinale prin anus. • prez.ind. -esc. și beși vb. IV. /lat. vĭssīre.

beș s.m. 1 (pop.) Bășină. 2 Compus: (bot.; reg.) beșul-calului = gogoașă (Lyscopordon bovista). 3 (arg.) Anus. 4 (în limbajul copiilor) Minge. • pl. -i. /de la beșină, prin derivare regresivă.

beși vb. IV. v. băși.

BĂȘI vb. intr. și refl. vulg. A da o bășină; proverb: capra bese și oaia pate rușinea, cei mici, cei săraci sînt de multe ori făcuți vinovați și pedepsiți pentru faptele săvîrșite de cei mari sau de cei bogați [lat. vulg. *bĭssīre].

BEȘI – BĂȘI.

bes (mă) a -șí v. refl. (lat. vĭssire și bĭssire, vir. vessir. – Se conj. cu ĭes). Est. Triv. Emit gazurĭ pin orificiu anal. – În vest bă-.

Ortografice DOOM

!besi s. m. pl., art. besii

beși (= băși) vb. (tip flexiune 319)

Etimologice

băși (băs, bășit), vb. – A face vînturi, a se pîrțîi. – Mr. bes, megl. bișǫri. Lat. vĭssῑre (Pușcariu 186; REW 9382; Candrea-Dens., 138; DAR); cf. it. viscia, v. fr. vessir, fr. vesse, it. bessa. V. bășină. Se conjugă și la forma incoativă, bășesc. – Der. beșniță, s. f. (mușama, scutec).

BĂȘI, băs, vb. IV. Refl. A elimina gazele din intestin. [conjug. și bășesc, după DER] (din lat. vĩssīre)

Argou

băși, bășesc v. r. (pop., vulg.) a elimina gaze intestinale

beși de-aici! expr. (adol., vulg.) pleacă!, cară-te!

Sinonime

BĂȘI vb. v. pârțâi.

băși vb. v. PÎRȚÎI.

Intrare: besi
substantiv masculin (M99)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular — —
plural
  • besi
  • besii
genitiv-dativ singular — —
plural
  • besi
  • besilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: băși
verb (V402)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • băși
  • bășire
  • bășit
  • bășitu‑
  • bășind
  • bășindu‑
 singular plural
  • bășește
  • bășiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bășesc
 (să)
  • bășesc
  • bășeam
  • bășii
  • bășisem
a II-a (tu)
  • bășești
 (să)
  • bășești
  • bășeai
  • bășiși
  • bășiseși
a III-a (el, ea)
  • bășește
 (să)
  • bășească
  • bășea
  • băși
  • bășise
plural I (noi)
  • bășim
 (să)
  • bășim
  • bășeam
  • bășirăm
  • bășiserăm
  • bășisem
a II-a (voi)
  • bășiți
 (să)
  • bășiți
  • bășeați
  • bășirăți
  • bășiserăți
  • bășiseți
a III-a (ei, ele)
  • bășesc
 (să)
  • bășească
  • bășeau
  • bășiră
  • bășiseră
verb (V319)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • băși
  • beși
  • bășire
  • beșire
  • bășit
  • beșit
  • bășitu‑
  • beșitu‑
  • bășind
  • beșind
  • bășindu‑
  • beșindu‑
 singular plural
  • bese
  • beasă
  • bășiți
  • beșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • băs
  • bes
 (să)
  • băs
  • bes
  • bășeam
  • beșeam
  • bășii
  • beșii
  • bășisem
  • beșisem
a II-a (tu)
  • beși
 (să)
  • beși
  • bășeai
  • beșeai
  • bășiși
  • beșiși
  • bășiseși
  • beșiseși
a III-a (el, ea)
  • bese
  • besă
 (să)
  • bese
  • beasă
  • bășea
  • beșea
  • băși
  • beși
  • bășise
  • beșise
plural I (noi)
  • bășim
  • beșim
 (să)
  • bășim
  • beșim
  • bășeam
  • beșeam
  • bășirăm
  • beșirăm
  • bășiserăm
  • bășisem
  • beșiserăm
  • beșisem
a II-a (voi)
  • bășiți
  • beșiți
 (să)
  • bășiți
  • beșiți
  • bășeați
  • beșeați
  • bășirăți
  • beșirăți
  • bășiserăți
  • bășiseți
  • beșiserăți
  • beșiseți
a III-a (ei, ele)
  • băs
  • bese
  • besă
 (să)
  • bese
  • beasă
  • bășeau
  • beșeau
  • bășiră
  • beșiră
  • bășiseră
  • beșiseră
verb (V402)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • beși
  • beșire
  • beșit
  • beșitu‑
  • beșind
  • beșindu‑
 singular plural
  • beșește
  • beșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • beșesc
 (să)
  • beșesc
  • beșeam
  • beșii
  • beșisem
a II-a (tu)
  • beșești
 (să)
  • beșești
  • beșeai
  • beșiși
  • beșiseși
a III-a (el, ea)
  • beșește
 (să)
  • beșească
  • beșea
  • beși
  • beșise
plural I (noi)
  • beșim
 (să)
  • beșim
  • beșeam
  • beșirăm
  • beșiserăm
  • beșisem
a II-a (voi)
  • beșiți
 (să)
  • beșiți
  • beșeați
  • beșirăți
  • beșiserăți
  • beșiseți
a III-a (ei, ele)
  • beșesc
 (să)
  • beșească
  • beșeau
  • beșiră
  • beșiseră
Intrare: beș
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beș
  • beșul
plural
  • beși
  • beșii
genitiv-dativ singular
  • beș
  • beșului
plural
  • beși
  • beșilor
vocativ singular —
plural —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

băși, bășescverb

  • 1. A elimina gaze intestinale prin anus. DEX '09 MDA2 DEXI CADE
    sinonime: pârțâi
    • format_quote (Proverb) Capra bese și oaia pate rușinea = cei mici, cei săraci sunt de multe ori făcuți vinovați și pedepsiți pentru faptele săvârșite de cei mari sau de cei bogați. CADE
etimologie:

beș, beșisubstantiv masculin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.