3 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bengal a [At: DA / Pl: ~e / E: fr [feu de] Bengale] 1 (Îs) Foc ~ Foc de artificii. 2 Din Bengal.

BENGÁL, bengale, adj. (În sintagma) Foc bengal = foc de artificii. – Din fr. [feu de] Bengale.

BENGÁL, bengale, adj. (În sintagma) Foc bengal = foc de artificii. – Din fr. (feu de) Bengale.

BENGÁL adj. n. (Numai în expr.) Foc bengal = foc de artificii, cu lumini puternice de diferite culori. (Fig.) Cînd optsprezece ani au rămas departe... «Florile Bosforului» îți par banalități, fantezii ușoare, un foc bengal de cuvinte. DEMETRESCU, O. 160.

BENGÁL, bengale, adj. n. (În expr.) Foc bengal = foc de artificii. – Fr. [Feu de] Bengale.

BENGÁL adj.n. Foc bengál = foc de artificii, puternic și viu colorat. [< fr. feu de Bengale].

BENGÁL adj. foc ~ = foc de artificii, puternic și viu colorat. (< fr. /feu de/ Bengale)

BENGÁL ~ă (~i, ~e): Foc ~ foc de artificii. /<fr. (feu de) Bengale

Bengal n. 1. (Prezidenția), vastă regiune a Indiei engleze: 74.000.000 loc. cu cap. Calcuta; 2. (Golful), partea Oceanului Indian între Industan și Indochina.

bengal a. din Bengal: foc bengal, un fel de artificiu, originar din India, luminos ca soarele.

*bengál, -ă adj. (fr. feu de Bengale, germ. bengalisches-feuer). Foc bengal, un fel de foc de artificiĭ care arde fără zgomot și cu o flacără colorată după voie (roșie, verde, galbenă ș.a.). Fig. Fam. Senzațional: duel cu foc bengal.

bengalí [At: DA / A și: ~gáli / E: fr bengali] 1 smi (Rar) Nume dat mai multor păsări înrudite cu vrabia, cu penajul albastru ori cafeniu, din India. 2-3 si, ai (Șîs Limbă ~) Limbă vorbită în Bengal. 4 ai Din Bengal.

BENGÁLI, bengali, s. m., adj. invar. (Rar) 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din Bengal. 2. Adj. invar. Care aparține Bengalului sau bengalezilor (1). (Substantivat, f.) Limba bengali. 3. S. m. Nume dat mai multor păsări înrudite cu vrabia, cu penajul colorat în albastru ori cafeniu, originare din India. [Acc. și: bengalí] – Din fr. bengali.

BENGALÍ s. m., adj. (Rar) 1. S. m. Nume dat mai multor păsări, înrudite cu vrabia, cu penajul colorat în albastru ori cafeniu, originare din India. 2. Adj. (În sintagma) Limba bengali = limba vorbită în Bengal (India). [Acc. și: bengáli] – Din fr. bengali.

BENGALÍ/BENGÁLI I. s. m. inv. pasăre mică, asemănătoare vrabiei, trăind în regiunile calde. II. s. f. inv. limbă derivată din sanscrită, vorbită în Bengal. (< fr. bengali)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bengál (foc ~) adj. m.; pl. f. bengále

bengál adj. n., pl. bengále

bengáli (-ga-li) / bengalí3 (limbă) s. f.

bengáli (-ga-li) / bengalí1 (bengalez) adj. invar., (persoană) s. m. și f., pl. bengáli / bengalí

bengalí/bengáli s. m., adj. invar.

arată toate definițiile

Intrare: bengal
adjectiv neutru (AN1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bengal
  • bengalul
  • bengalu‑
plural
  • bengale
  • bengalele
genitiv-dativ singular
  • bengal
  • bengalului
plural
  • bengale
  • bengalelor
vocativ singular
plural
Intrare: Bengal (n.p.)
Bengal nume propriu
substantiv propriu (SPM001S)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Bengal
  • Bengalul
plural
genitiv-dativ singular
  • Bengalului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: bengali (adj.)
bengali2 (adj.) adjectiv invariabil
  • silabație: ben-ga-li
  • pronunție: bengali, bengali
adjectiv invariabil (I9)
  • bengali
  • bengal‑
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bengal

  • 1. (în) sintagmă Foc bengal = foc de artificii, cu lumini puternice de diferite culori.
    surse: DLRLC DEX '09 DN un exemplu
    exemple
    • figurat Cînd optsprezece ani au rămas departe... «Florile Bosforului» îți par banalități, fantezii ușoare, un foc bengal de cuvinte. DEMETRESCU, O. 160.
      surse: DLRLC

etimologie:

bengali (adj.)

etimologie: