BELETRISTIC, -Ă, beletristici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține literaturii artistice, privitor la literatura artistică. 2. S. f. Literatură artistică. – Din germ. belletristisch, Belletristik.^[1]

beletristic, ~ă [At: HASDEU, I. C. XI / Pl: ~ici, ~ice / E: ger belletristisch, Belletristik] 1 a Care aparține literaturii artistice. 2 a Care se referă la literatura artistică. 3 sf (Înv) Științe-frumoase (gramatica, elocvența și poezia). 4 sf Literatură artistică în proză.

beletristic, -ă adj., s.f. 1 s.f. (lit.) Literatură artistică. 2 adj. (lit.) Care aparține literaturii artistice, privitor la literatura artistică. 3 s.f. (înv.) Științe frumoase (gramatica, elocvența și poezia). • pl. -ci, -ce. /<germ. belletristisch, Belletristik.

*BELETRISTIC adj. Privitor la literatură, literar [germ. belletristisch].

*BELETRISTICĂ sf. 📝 Literatura, în spec. scrierile literare în proză [germ. Belletristik].

BELETRISTIC, -Ă, beletristici, -ce, adj. Care aparține literaturii artistice, privitor la literatura artistică. ♦ (Substantivat, f.) Literatură artistică. – Din germ. belletristisch, Belletristik.

BELETRISTIC, -Ă, beletristici, -e, adj. (Despre scrieri sau opere literare) Artistic. Literatură beletristică. ♦ (Substantivat, f.) Domeniul literaturii artistice, (mai ales) al prozei artistice. Am să te scot din minți și din... filologie și să te tîrăsc în beletristică. CARAGIALE, O. VII 202.

BELETRISTIC, -Ă, beletristici, -e, adj. (Despre opere literare) Artistic. ♦ (Substantivat, f.) Domeniul literaturii artistice. – Germ. belletristisch, Belletristik.

BELETRISTIC, -Ă adj. (Despre opere literare) Artistic. [Cf. germ. belletristisch].

BELETRISTICĂ s.f. Literatura artistică. [< germ. Belletristik].

BELETRISTIC, -Ă I. adj. care aparține beletristicii. II. s. f. literatura artistică. (< germ. belletristisch, /II/ Belletristik)

BELETRISTIC ~că (~ci, ~ce) (despre scrieri) Care ține de beletristică; propriu beletristicii. Literatură ~că. [Sil. -le-tris-] /<germ. Belletristik, belletristisch

BELETRISTICĂ f. Totalitate a operelor literare; literatură artistică. [G.-D. beletristicii; Sil. -le-tris-] /<germ. Belletristik

beletristică f. literatura în special romanescă: poezie, narațiuni de călătorii, articole de critică literară și estetică.

*beletrístic, -ă adj. (germ. belletristisch). Trans. Barb. Literar. S.f. Literatură artistică.

beletristic (desp. -le-tris-) adj. m., pl. beletristici; f. beletristică, pl. beletristice

beletristică (desp. -le-tris-) s. f., g.-d. art. beletristicii

beletristic (-le-tris-) adj. m., pl. beletristici; f. beletristică, pl. beletristice

beletristică (-le-tris-) s. f., g.-d. art. beletristicii

beletristic adj. m. (sil. -tris-), pl. beletristici; f. sg. beletristică, pl. beletristice

beletristică s. f. (sil. -tris-), g.-d. art. beletristicii

BELETRISTIC adj. v. literar.

BELETRISTICĂ s. v. literatură.

BELETRISTIC adj. artistic, literar. (Opere științifice și opere ~.)

BELETRISTICĂ s. literatură, litere (pl.), (înv.) scriitorie, (peior.) autorlîc. (Activează în domeniul ~.)

BELETRISTIC, -Ă adj. (cf. germ. beletristisch): în sintagmele stil beletristic și text beletristic (v.).