19 definiții pentru beilerbei beglerbeg beglerbei


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

beilerbei sm [At: MAG. IST. I, 101/24 / V: beglerbeg, beglerbei, behlerbei sm / Pl: ~ / E: tc beylerbeyi] Guvernator general al unei provincii din Imperiul Otoman. corectată

BEILERBÉI, beilerbei, s. m. Guvernator general al unei provincii din Imperiul Otoman. [Var.: beglerbég, beglerbéi s. m.] – Din tc. beylerbeyi.

BEILERBÉI, beilerbei, s. m. Guvernator general al unei provincii din Imperiul Otoman. [Var.: beglerbég, beglerbéi s. m.] – Din tc. beylerbeyi.

BEILERBÉI, beilerbei, s. m. (Turcism învechit) Guvernator general al tmei provincii turcești, avînd rangul de pașă cu trei tuiuri. Era Hasan-Pașa, beilerbeiul Rumeliei. BĂLCESCU, O. II 80. – Pronunțat: bei-ler-. – Variantă: beglerbéi (SADOVEANU, N. P. 13) s. m.

BEILERBÉI, beilerbei, s. m. (Turcism înv.) Guvernator general al unei provincii turcești. [Pr.: bei-.Var.: beglerbég, beglerbéi s. m.] – Tc. beyler-bey „beiul beilor”.

BEILERBÉI ~ m. Guvernator al unei provincii din fostul Imperiu Otoman. [Sil. bei-ler-bei] /<turc. beylerbeyi

BEILERBEI s. m. (Mold., ȚR) Guvernator general al unei provincii din Imperiul Otoman. A: Acel beglerbeiu ce era mai mare pre oștile turcești. N. COSTIN, apud CADE, s. v. beglerbeiu. B: Au căzut mulți vestiți oameni, dentru carii au fost unul Caragea-bașa, beilerbei de la Anadol. R. POPESCU. Variante: beglerbei (N. COSTIN, apud CADE, s. v. beglerbeiu), behlerbei (R. POPESCU). Etimologie: tc. beylerbeyi. substantiv masculin

beĭlerbéĭ V. beglerbeĭ.

beglerbég sm vz beilerbei

beglerbéi sm vz beilerbei

BEGLERBÉG s. m. v. beilerbei.

BEGLERBÉG s. m. v. beilerbei.

BEGLERBÉG s. m. v. beilerbei.

BEGLERBÉI s. m. v. beilerbei.

BEGLERBÉI s. m. v. beilerbei.

BEGLERBÉI s. m. v. beilerbei.

BEGLERBÉI s. m. v. beilerbei.

beglerbeiu m. guvernator general al unei mari provincii turcești (pașă cu 3 tuiuri): beglerbeiul Rumeliei BĂLC. [Turc.: lit. beiul beilor].

beglerbéĭ și beĭlerbéĭ m., pl. tot așa (turc. = „beĭu beilor”). Guvernator general al uneĭ mari provĭnciĭ turceștĭ (egal cu viziru saŭ cu pașa cu treĭ tuĭurĭ), ca beglerbeĭu Rumeliiĭ saŭ al Anadoluluĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

beilerbéi (bei-) s. m., pl. beilerbéi, art. beilerbéii

beilerbéi s. m. (sil. bei-), pl. beilerbéi, art. beilerbéii


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

beglerbéi (beglerbéi), s. m. – Guvernator al unei provincii în Imperiul Otoman. – Var. beilerbei. Tc. beglerbeg sau beylerbey (Șeineanu, II, 16).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BEILERBÉI (BEGLERBÉG) (< tc.) s. m. Guvernator general al unei provincii din Imp. Otoman, având rangul de pașă cu trei tuiuri.

Intrare: beilerbei
  • silabație: bei-
substantiv masculin (M78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beilerbei
  • beilerbeiul
  • beilerbeiu‑
plural
  • beilerbei
  • beilerbeii
genitiv-dativ singular
  • beilerbei
  • beilerbeiului
plural
  • beilerbei
  • beilerbeilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M14)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beglerbeg
  • beglerbegul
  • beglerbegu‑
plural
  • beglerbegi
  • beglerbegii
genitiv-dativ singular
  • beglerbeg
  • beglerbegului
plural
  • beglerbegi
  • beglerbegilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beglerbei
  • beglerbeiul
  • beglerbeiu‑
plural
  • beglerbei
  • beglerbeii
genitiv-dativ singular
  • beglerbei
  • beglerbeiului
plural
  • beglerbei
  • beglerbeilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)