11 definiții pentru behliță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

behlíță sf [At: ȘEZ. V, 37 / V: blehni-, behlit (Pl: ~iți) sm -lini- / Pl: ~țe / E: nct] (Iht) 1 (Buc) Lăteț. 2 (Mol) Obleț. 3 (Mol) Boarcă. 4 (Mol) Plevușcă.

BEHLIȚĂ, behlițe, s. f. Nume dat mai multor specii de pești mici.

BÉHLIȚĂ, behlițe, s. f. Nume dat mai multor specii de pești mici. – Comp. rus. bieglyi „repede”.

behlit (behliță) m. și f. V. blehniță.

blehniță f. Mold. pește ce aduce cu un puiu de plătică sau de caracudă (Rhodeus amarus). [Și behliță, behlit = bâhlit, împuțit, acest pește mic fiind rău la gust].

bégliță, béhliță și béldiță f., pl. e (cp. cu rus. bĭeglyĭ, răpede, fugitiv. V. belhiță). Est. Numele a doi peștĭ; unu lătăreț, verzui, lung pînă la 8 c.m. și trăitor pin bălțĭ (rhódeus amarus), altu ceva maĭ mare, albicĭos și trăitor pin apele de munte (alburnus bipunctatus), numit și albioară în sud.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

béhliță (reg.) (be-hli-) s. f., g.-d. art. béhliței; pl. béhlițe

béhliță s. f. (sil. -hli-), g.-d. art. béhliței; pl. béhlițe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BÉHLIȚĂ s. (IHT.; Rhodeus amarus) (reg.) râbiță, (prin Mold.) boarcă.

BEHLIȚĂ s. (IHT.; Rhodeus amarus) (reg.) rîbiță, (prin Mold.) boarcă.

Intrare: behliță
behliță substantiv feminin
  • silabație: be-hli-ță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • behliță
  • behlița
plural
  • behlițe
  • behlițele
genitiv-dativ singular
  • behlițe
  • behliței
plural
  • behlițe
  • behlițelor
vocativ singular
plural

behliță

etimologie: