3 intrări
24 de definiții

Explicative DEX

BĂTĂIȚĂ, bătăițe, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui bătaie. – Bătaie + suf. -iță.

BĂTĂIȚĂ, bătăițe, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui bătaie. – Bătaie + suf. -iță.

BÂȚÂI, bâțâi, vb. IV. Intranz., tranz. și refl. A tremura, a mișca nervos și repede din mâini, din picioare sau din cap; a da repede din coadă. – Bâț + suf. -âi.

BÂȚÂI, bâțâi, vb. IV. Intranz., tranz. și refl. A tremura, a mișca nervos și repede din mâini, din picioare sau din cap; a da repede din coadă. – Bâț + suf. -âi.

bătăiță sf [At: MARIAN, ap. DA / Pl: ~țe / E: bătaie + -iță] 1-8 (Rar; șhp) Bătaie (1-8) (mică). 9 (Reg) Cusătură la cămășile țărănești Si: râu.

bâțăi v vz bâțâi

bâțâi vir [At: CARAGIALE, M. 227 / V: ~țăi / Pzi: ~iesc, bâțâi / E: bâț(a)] 1 A (se) mișca repede și neliniștit dintr-o parte în alta. 2 A da repede din mâini și din picioare. 3 Mișcare pe care o fac animalele cu coada Cf bănănăi, măhăi.[1]

  1. Sensul 3 explică un substantiv; includerea în definiția unui verb este greșită. Explicația ar trebui mutată la bâțâială sau bâțâitură. — gall

bătăiță s.f. (fam.) Dim. al lui bătaie. • pl. -e. /bătaie + -iță.

bîțîi vb. IV. 1 intr., refl. A tremura, a mișca nervos și repede din mîini, din picioare sau din cap. Nenea Manolache stă pe gînduri, bîțîind din piciorul drept (CAR.). ◊ (tr.) Nervos, își bîțîia capul în toate părțile. ♦ (refl.) A se mișca încoace și încolo; a se hîțîna. 2 refl. A da repede din coadă. • prez.ind. bîțîi. /bîț + -îi.

BÎȚÎI (-țîiu) vb. intr. 1 – FÎȚÎI: se apropie de mine bîțîind frumușel din coadă (CAR.) 2 A mișca repede încoace și încolo: sta pe gînduri, bîțîind din piciorul drept (CAR.).

BÎȚÎI, bîțîi, vb. IV. Intranz. A da din mîini și din picioare; (despre animale) a da din coadă, a mișca încoace și încolo, repede și neliniștit, din coadă. Nenea Mandache stă pe gînduri, bîțîind din piciorul drept și scîrțîind din vîrful ghetei. CARAGIALE, M. 227.

BĂTĂIȚĂ, bătăițe, s. f. Diminutiv al lui bătaie.

BÎȚÎI, bîțîi, vb. IV. Intranz., tranz. și refl. A mișca repede din mîini, din picioare sau din cap; a da din coadă. – Din bîț(a) (puțin folosit).

A SE BÂȚÂI mă bâțâi intranz. fam. (despre persoane) A face mișcări neorganizate și nervoase (cu mâinile și cu picioarele). /bâț + suf. ~âi

A BÂȚÂI bâțâi intranz. (despre animale) A mișca repede din coadă; a da din coadă. /bâț + suf. ~âi

bîțîĭ, a -í v. int. (ung. biccenni, bicegni, a șchiopăta, a te clătina. Cp. cu fîțîĭ, moțăĭ și țîțîĭ). Fam. Mă clatin, mă scutur, tremur: tot bîțîĭa pe la poartă și nu’ndrăznea să intre, îĭ bîțîĭa inima de frică. V. refl. Ce vă tot bîțîițĭ pe scîndurile celea, măĭ băețĭ? V. bîstîcîĭ.

Ortografice DOOM

bătăiță (fam.) s. f., g.-d. art. bătăiței; pl. bătăițe

bâțâi (a ~) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. bâțâi, 3 bâțâie, imperf. 1 bâțâiam; conj. prez. 1 și 2 sg. să bâțâi, 3 să bâțâie

bătăiță (fam.) s. f., g.-d. art. bătăiței; pl. bătăițe

bâțâi (a ~) vb., ind. prez. 3 bâțâie, imperf. 3 sg. bâțâia; conj. prez. 3 să bâțâie

bătăiță s. f., g.-d. art. bătăiței; pl. bătăițe

bâțâi vb., ind. prez. 1 sg. bâțâi, 3 sg. și pl. bâțâie, imperf. 3 sg. bâțâia

bâțâiu, -țâi 2, -țâe 3, -țâiam 1 imp.

Sinonime

BÂȚÂI vb. v. fâțâi.

BÎȚÎI vb. a da, a fîțîi. (~ din coadă.)

Arhaisme și regionalisme

bâțâi, bâțâi, (bâțăi, bâțălui), v.r. A se agita, a se foi. – Din bâț + suf. -âi (DEX, MDA).

Intrare: bătăiță
bătăiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bătăiță
  • bătăița
plural
  • bătăițe
  • bătăițele
genitiv-dativ singular
  • bătăițe
  • bătăiței
plural
  • bătăițe
  • bătăițelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: bâțăit
bâțăit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bâțăit
  • bâțăitul
  • bâțăită
  • bâțăita
plural
  • bâțăiți
  • bâțăiții
  • bâțăite
  • bâțăitele
genitiv-dativ singular
  • bâțăit
  • bâțăitului
  • bâțăite
  • bâțăitei
plural
  • bâțăiți
  • bâțăiților
  • bâțăite
  • bâțăitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: bâțâit (part.)
bâțâit2 (part.) participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bâțâit
  • bâțâitul
  • bâțâitu‑
  • bâțâită
  • bâțâita
plural
  • bâțâiți
  • bâțâiții
  • bâțâite
  • bâțâitele
genitiv-dativ singular
  • bâțâit
  • bâțâitului
  • bâțâite
  • bâțâitei
plural
  • bâțâiți
  • bâțâiților
  • bâțâite
  • bâțâitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bătăiță, bătăițesubstantiv feminin

  • 1. familiar Diminutiv al lui bătaie. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM
  • 2. regional Cusătură la cămășile țărănești. MDA2
    sinonime: râu
etimologie:
  • Bătaie + -iță. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98

bâțâi, bâțâiverb

  • 1. A tremura, a mișca nervos și repede din mâini, din picioare sau din cap; a da repede din coadă. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM NODEX
    sinonime: fâțâi
    • format_quote Nenea Mandache stă pe gînduri, bîțîind din piciorul drept și scîrțîind din vîrful ghetei. CARAGIALE, M. 227. DLRLC
    • format_quote Nervos, își bâțâia capul în toate părțile. DEXI
  • 2. A (se) mișca repede și neliniștit dintr-o parte în alta. MDA2 DEXI CADE
    sinonime: hâțâna
  • 3. A da repede din coadă. DEXI CADE
    • format_quote Se apropie de mine bîțîind frumușel din coadă. (CAR.) CADE
etimologie:
  • Bâț + -âi. DEX '09 DEXI DEX '98 NODEX
  • bâț(a) (puțin folosit) MDA2 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.