BÂRSAN, -Ă, bârsani, -e, adj. 1. Care privește Țara Bârsei. 2. (Despre oi; adesea substantivat) Cu lână lungă și aspră. ♦ (Despre lâna acestor oi) Lungă și aspră. – Bârsa (n. pr.) + suf. -an.

barașon sn vz barșon corectat(ă)

barșon sn [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 86 / A și: barșon / V: ~ărș~, ~raș~, brașun / Pl: ~oane / E: mg bársoni^[1]] (Reg) 1-2 Catifea (roșie). corectat(ă)

bărșan sn vz barșon

bârsan, ~ă [At: MOLDOVAN, Ț. N. 127 / E: Bârsa + -(e)an] 1 a Referitor la Țara Bârsei. 2 a (D. lâna oilor) Lung și aspru. 3-4 smf, a (Pex) (Oaie) cu lână bârsană. 5 sn (Pex) Postav țesut din lână bârsană (2). 6-7 smf, a (Oaie) cu coada scurtă și lată.

brașon sn vz barșon

barșón s.n. (reg.) Catifea roșie. • pl. -oane. /<magh. bársony.

bîrsan, -ă adj. 1 Care se referă la Țara Bîrsei. 2 (despre oi) Care are lînă lungă și aspră. Oiță bîrsană, De ești năzdrăvană,...Să-i spui lui Vrîncean (ALECS.). ◊ (subst.) A tuns două bîrsane. ♦ (despre lîna acestor oi) Care este lungă și aspră. Oiță bălană Cu lîna bîrsană (POP.). • pl. -i, -e. /nm. pr. (partea de vest a Depresiunii Brașovului) Țara Bîrsei + -an.

*BARȘON (pl. -oane) sn. Trans. ⛓ Catifea (mai ales roșie): Lelea cu barșoanele Nu ști mulge oile (IK.-BRS.) [ung. bársony].

BÎRSAN adj. 1 🌍 Din țara Bîrsei (Transilvania) ¶ 2 🐑 Oaie bîrsană, varietate de oaie țurcană cu lîna lungă și aspră și cu coada lungă și stufoasă; n’are coarne de loc sau numai niște cornițe subțiri și delicate; berbecul însă are coarne răsucite și așezate orizontal ¶ 3 Din lînă de oaie bîrsană: în cap cu o gogeamite ~ă de căciulă fumurie (BR.-VN.).

BÂRSAN, -Ă, bârsani, -e, adj. 1. Care privește Țara Bârsei. 2.(Despre oi; adesea substantivat) Cu lână lungă și aspră. ♦ (Despre lâna acestor oi) Lungă și aspră. – Bârsa (n. pr.) + suf. -an.

BARȘON, barșoane, s. n. (Transilv.) Catifea. Rochie de barșon, Ș-așteaptă mînă de domn. Rochie de catifea, Umblă domnii după ea. BIBICESCU, P. P. 222. Cîte șute, cîte mute, Toat-s cu barșon pe frunte. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 424.

BÎRSAN, -Ă, bîrsani, -e, adj. (Despre oi, uneori substantivat) (Varietate de oi) cu lîna lungă și aspră. Ce-mi tot spui, bîrsană oaie? LESNEA, I. 146. Oiță bîrsană, De ești năzdrăvană... Să spui lui vrîncean Și lui ungurean Ca să mă îngroape Aice pe-aproape. ALECSANDRI, P. P. 2. (Despre lîna acestor oi) Lungă și aspră, de calitate mijlocie. Oiță bălană, Cu lînă bîrsană... TEODORESCU, P. P. 435.

BARȘON, barșoane, s. n. (Reg.) Catifea (roșie). – Magh. bársony.

BÎRSAN, -Ă, bîrsani, -e, adj. (Despre oi, adesea substantivat) Cu lîna lungă și aspră. ♦ (Despre lîna acestor oi) Lungă și aspră, de calitate mijlocie. – Din Bîrsa + suf. -an.

BÂRSAN ~ă (~i, ~e) 1) și substantival (despre oi) Care are lână lungă și aspră; țurcan. 2) (despre lâna oilor) Care are firul lung și aspru; țurcan. /Bârsă n. pr. + suf. ~an

bârsan a. dela Bârsa: oiță bârsană; lână bârsană, lungă, deasă și cam aspră.

barșón n., pl. urĭ și oane (ung. bársony, id. V. barhet). Trans. Catifea (maĭ ales) roșie.

bîrsán, -ă adj. Se zice de oile originare din Țara Bîrseĭ (Carpațĭ), care-s o varietate din cele țurcane și care aŭ o lînă lungă, creață, nu prea moale, și deasă, dar maĭ puțin bună decît cea țigaĭe. S.f. Cu bîrsana’n cap, c’o căciulă de oaie bîrsană’n cap. – Locuitoru din Bîrsa se numește Bărsean, pl. eni, f. -eancă, pl. ence.

barșon (reg.) s. n., pl. barșoane

bârsan adj. m., pl. bârsani; f. bârsană, pl. bârsane

bârsană s. f., g.-d. art. bârsanei; pl. bârsane

barșon (reg.) s. n., pl. barșoane

bârsan adj. m., pl. bârsani; f. bârsană, pl. bârsane

bârsană s. f., g.-d. art. bârsanei; pl. bârsane

barșon s. n., pl. barșoane

bârsan adj. m., pl. bârsani; f. sg. bârsană, pl. bârsane

bîrsan (bîrsană), adj. – Se spune despre oile de Bîrsa, regiune din sud-estul Trans., și de lîna lor lungă și aspră. De la Bîrsa, nume al regiunii a cărei capitală este Brașovul; ambele nume au probabil aceeași origine. Cihac, II, 490, se gîndește mai curînd la numele mag. al orașului respectiv, Brassó, ceea ce este de fapt același lucru. – Der. bîrsănesc, adj. (din Bîrsa).

BÂRSAN, Zaharia (1878-1948, n. Sînpetru-Brașov), scriitor și actor român. Animator al mișcării teatrale românești și director al Teatrului Național din Cluj (1919-1936). Versuri, nuvele, scrieri dramatice („Jurămîntul”, „Trandafirii roșii”).

BARȘON s. v. catifea, velur.

barșon s. v. CATIFEA. VELUR.

barșon, barșoane, s.n. (reg.) 1. Catifea (în Trans.). 2. Zgardă de mărgele (în Maram., Oaș, Lăpuș): „Lelea cu barșoanele / Nu ști mulge vacile” (Memoria, 2001: 81). ■ „În tot Maramureșul, de la fetiță la bătrână, fiecare poartă și acum în jurul gâtului zgărdanul sau barșonul, identice cu zgarda din Țara Oașului, completând răscroiala pătrată a cămășii” (Bănățeanu, 1965: 124). ■ Explicația devierii de la sensul primar (catifea), la sensul secundar (zgărdan): „La sărbători, tinerele fete [din Lăpuș] purtau câte două rânduri de barșoane (broderie din mărgele pe suport textil, cu panglici colorate la capete), prinse de cozi” (Mirescu, 2006: 149). Panglicile colorate de la capetele zgărdanelor erau confecționate din catifea. Cu timpul, cuvântul barșon a devenit sinonim cu zgărdan. – Din magh. bársony „catifea” (DLRM, MDA).

bârsan, -ă, bârsane, adj. (Oaie) cu lâna lungă și aspră; țurcan. ■ (top.) Bârsana, localitate pe Valea Izei (a.d. 1326). ■ (onom.) Bârsan, nume de familie frecvent în zona Bârsana. (Sec. XV). – Din n. top. Bârsa (= Țara Bârsei), cu suf. -(e)an (Iordan, 1983).

barșon, barșoane, s.n. – (reg.) 1. Catifea (în Trans.). 2. Zgardă de mărgele (în Maramureș, Oaș, Lăpuș): „În tot Maramureșul, de la fetiță la bătrână, fiecare poartă și acum în jurul gâtului zgărdanul sau barșonul, identice cu zgarda din Țara Oașului, completând răscroiala pătrată a cămășii” (Bănățeanu, 1965: 124). Tot barșon se numește zgarda lungă care se poartă prinsă pe cap și de cozile fetelor, în Țara Lăpușului (idem, 154): „Lelea cu barșoanele / Nu ști mulge vacile” (Memoria, 2001: 81); „Ori pă bumbi, ori pă cojoc,/ Ori pă barșonul de la clop” (Lenghel 1985: 593). Explicația devierii sensului o găsim la Mirescu (2006: 149): „La sărbători, tinerele fete [din Lăpuș] purtau câte două rânduri de barșoane (broderie din mărgele pe suport textil, cu panglici colorate la capete), prinse de cozi”. Panglicile colorate de la capetele zgărdanelor erau confecționate din catifea (barșon), material textil achiziționat din magazin. Utilizat la început cu sens peiorativ (depreciativ la adresa fetelor ce recurgeau la acest „zorzon” modern), cuvântul barșon a devenit cu timpul sinonim cu zgărdan. – Din magh. bársony „catifea” (Scriban, DLRM, DEX, MDA).

bârsan, -ă, bârsane, adj. – (ref. la oi) Cu lâna lungă și aspră; țurcan. ♦ (top.) Bârsana, localitate (a.d. 1326), comună pe Valea Izei. ♦ (onom.) Bârsan, Bărsan, nume de familie frecvent în zona Bârsana (483 persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). ♦ Atestat sec. XV (Mihăilă, 1974). – Din n. top. Bârsa (= Țara Bârsei), cu suf. -(e)an (Iordan, 1983); Bârs, Bârsu, Bârsan, frecvente în Făgăraș și Maramureș, nu este legat exclusiv de „țara” sau râul „Bârsei”. La bază trebuie admis un radical trac: Bars, Bers, din care der. numirile dace Barsames, Barsemis, Barsemon, Barsimia și Bersobia (Constantinescu, 1963: 204).

barșon, -oane, s.n. – 1. Catifea (în Trans.). 2. Zgardă de mărgele (în Maramureș, Oaș, Lăpuș): „În tot Maramureșul, de la fetiță la bătrână, fiecare poartă și acum în jurul gâtului zgărdanul sau barșonul, identice cu zgarda din Țara Oașului, completând răscroiala pătrată a cămășii” (Bănățeanu 1965: 124). Tot barșon se numește zgarda lungă care se poartă prinsă pe cap și de cozile fetelor, în Țara Lăpușului (idem, 154): „Lelea cu barșoanele / Nu ști mulge vacile” (Memoria 2001: 81); „Ori pă bumbi, ori pă cojoc,/ Ori pă barșonul de la clop” (Lenghel 1985: 593). Explicația devierii sensului o găsim la Mirescu (2006, 149): „La sărbători, tinerele fete [din Lăpuș] purtau câte două rânduri de barșoane (broderie din mărgele pe suport textil, cu panglici colorate la capete), prinse de cozi”. Panglicile colorate de la capetele zgărdanelor erau confecționate din catifea (barșon), material textil achiziționat din magazin. Utilizat la început cu sens peiorativ (depreciativ la adresa fetelor ce recurgeau la acest „zorzon” modern), cuvântul barșon a devenit cu timpul sinonim cu zgărdan. – Din magh. bársony „catifea”.