16 definiții pentru barbișon

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BARBIȘÓN, barbișoane, s. n. Barbă (1) scurtă și ascuțită lăsată să crească numai pe vârful bărbiei; cioc2 (3), țăcălie, barbișă. – Din fr. barbichon.

barbișon sn [At: DELAVRANCEA, S. 123 / Pl: ~oane / E: fr barbichon] Barbișă.

barbișón s.n. Barbă (scurtă) lăsată să crească numai pe vîrful bărbiei; cioc, țăcălie, (înv.) barbișă. • pl. -oane. / <fr. barbichon.

BARBIȘÓN, barbișoane, s. n. Barbă (scurtă) lăsată să crească numai pe vârful bărbiei; cioc2 (3), țăcălie, barbișă. – Din fr. barbichon.

BARBIȘÓN, barhișoane, s. n. Bărbuță ascuțită, lăsată să crească numai în vîrful bărbiei; cioc, țăcălie. Conul lancu... s-a oprit la porți și a stat de vorbă cu oamenii... bătîndu-i pe umăr și mîngîindu-și barbișonul. PAS, Z. I 212. Căpitanul... se trăgea necontenit de barbișonul său negru și lung. DELAVRANCEA, S. 123.

BARBIȘÓN, barbișoane, s. n. Bărbuță ascuțită, lăsată să crească numai pe vîrful bărbiei; cioc. – Fr. barbichon.

BARBIȘÓN s.n. Bărbuță ascuțită; cioc. [< fr. barbichon].

BARBIȘÓN s. n. bărbuță ascuțită; cioc. (< fr. barbichon)

BARBIȘÓN ~oáne n. Barbă mică și ascuțită, lăsată să crească numai pe vârful bărbiei; cioc. /<fr. barbichon

*barbișón n., pl. oane (fr. barbichon, dim. d. barbiche). Barbă lăsată să crească numai la bărbie (țăcălie, cioc).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

barbișón s. n., pl. barbișoáne

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BARBIȘON s. bărbuță, cioc, țăcălie, (franțuzism rar) barbișă.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

barbișón (barbișoáne), s. n. – Cioc, țăcălie, barbișă. Fr. barbiche și (mai rar) barbichon. Forma barbișe s-a folosit de asemenea uneori, cît timp a fost la modă barbișonul.

Intrare: barbișon
barbișon substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • barbișon
  • barbișonul
  • barbișonu‑
plural
  • barbișoane
  • barbișoanele
genitiv-dativ singular
  • barbișon
  • barbișonului
plural
  • barbișoane
  • barbișoanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

barbișon, barbișoanesubstantiv neutru

  • 1. Barbă scurtă și ascuțită lăsată să crească numai pe vârful bărbiei; cioc. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Conul lancu... s-a oprit la porți și a stat de vorbă cu oamenii... bătîndu-i pe umăr și mîngîindu-și barbișonul. PAS, Z. I 212. DLRLC
    • format_quote Căpitanul... se trăgea necontenit de barbișonul său negru și lung. DELAVRANCEA, S. 123. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.