opțiuni
  • info

4 intrări

14 definiții

din care

Explicative DEX

barac, ~ă smf [At: H II, 289 / V: bă~, ~ă smf / Pl: ~aci, ~ace / E: tc baraq] 1 (Reg) Câine cu blană și mustăți mari, stufoase. 2 Copoi.

barác, -ă s.m., s.f. (zool.; reg.) 1 Cîine cu blană și mustăți mari. 2 Copoi. • pl. -ci, -ce. și bărác, -ă s.m., s.f. /<tc. baraq.

Barac (Ioan) m. poet popular din Ardeal; a scris în 1801 poema Arghir și Ileana (1772-1848).

barác m. (turc. barak). Vechĭ. Un fel de cîne de vînat cu păru lung. V. brac 3.

bărac, ~ă smf vz barac

bărica v vz bârâca

bârâca [At: PONTBRIANT, D. / V: (reg) băr~[1], bărica / Pzi: ~râc / E: aburca] 1 vr (Îrg) A se cățăra (mai ales într-un arbore). 2 vt (Reg) A ajuta pe cineva să se urce într-un arbore. corectat(ă)

  1. Varianta bărâca nu este consemnată cuvânt-titlu în acest dicționar. — Ladislau Strifler

bărác, -ă s.m., s.f. v. barac.

BÎRÎCA (-îc) vb. refl. Trans. Olten. = BURICA: pe cîte un vîrf de stîncă unde numai caprele se bîrîcă (FR.-CDR.).

Etimologice

barac (-că), adj. – Rasă de cîine cu păr mult, originară din Asia. Tc. barak (Hasdeu 2481).

Enciclopedice

BARAC, Ioan (1776/1777-1848, n. sat. Alămor, jud. Sibiu), scriitor român. Basmul alegoric în versuri „Istoria despre Arghir cel frumos și despre Elena cea frumoasă” (adaptare); traduceri și prelucrări de romane populare („Halima”).

BARAC bibl. ebr. „fulger”; cf. și subst. ard. barac rasă de cîine < tc. baraq „cîine”, și srb. cr. Barak ipoc. < Bartholomeus. 1. Barac, olt., 1679 (Sd V 305); – N., elev (Dealu 130); -ul t., munt.; -ești t. 2. Bărac Ioan, scriitor ard.; -u, N., dobr. (RI XI 212); Bârâc/ea, -el tt.

Bărac V. Barac 2.

Regionalisme / arhaisme

barac, -ă, baraci, -e, adj. (reg.; despre câini) flocos, cu păr și mustăți mari

Intrare: Barac
Barac nume propriu
nume propriu (I3)
  • Barac
Intrare: barac
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • barac
  • baracul
  • baracu‑
plural
  • baraci
  • baracii
genitiv-dativ singular
  • barac
  • baracului
plural
  • baraci
  • baracilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bărac
  • băracul
plural
  • băraci
  • băracii
genitiv-dativ singular
  • bărac
  • băracului
plural
  • băraci
  • băracilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: Bărac
Bărac nume propriu
nume propriu (I3)
  • Bărac
Intrare: bârâca
verb (VT10)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bârâca
  • bârâcare
  • bârâcat
  • bârâcatu‑
  • bârâcând
  • bârâcându‑
 singular plural
  • bârâcă
  • bârâcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bârâc
 (să)
  • bârâc
  • bârâcam
  • bârâcai
  • bârâcasem
a II-a (tu)
  • bârâci
 (să)
  • bârâci
  • bârâcai
  • bârâcași
  • bârâcaseși
a III-a (el, ea)
  • bârâcă
 (să)
  • bârâce
  • bârâca
  • bârâcă
  • bârâcase
plural I (noi)
  • bârâcăm
 (să)
  • bârâcăm
  • bârâcam
  • bârâcarăm
  • bârâcaserăm
  • bârâcasem
a II-a (voi)
  • bârâcați
 (să)
  • bârâcați
  • bârâcați
  • bârâcarăți
  • bârâcaserăți
  • bârâcaseți
a III-a (ei, ele)
  • bârâcă
 (să)
  • bârâce
  • bârâcau
  • bârâcară
  • bârâcaseră
verb (VT10)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bărica
  • băricare
  • băricat
  • băricatu‑
  • băricând
  • băricându‑
 singular plural
  • bărică
  • băricați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • băric
 (să)
  • băric
  • băricam
  • băricai
  • băricasem
a II-a (tu)
  • bărici
 (să)
  • bărici
  • băricai
  • băricași
  • băricaseși
a III-a (el, ea)
  • bărică
 (să)
  • bărice
  • bărica
  • bărică
  • băricase
plural I (noi)
  • băricăm
 (să)
  • băricăm
  • băricam
  • băricarăm
  • băricaserăm
  • băricasem
a II-a (voi)
  • băricați
 (să)
  • băricați
  • băricați
  • băricarăți
  • băricaserăți
  • băricaseți
a III-a (ei, ele)
  • bărică
 (să)
  • bărice
  • băricau
  • băricară
  • băricaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

barac, baraciadjectiv, substantiv masculin
baracă, baracesubstantiv feminin

  • 1. regional Câine cu blană și mustăți mari, stufoase. MDA2 DEXI
  • 2. Copoi. MDA2 DEXI
    sinonime: copoi
etimologie:

bârâca, bârâcverb

  • 1. reflexiv învechit regional A se cățăra (mai ales într-un arbore). MDA2 CADE
    sinonime: burica
    • format_quote Pe cîte un vîrf de stîncă unde numai caprele se bîrîcă. (FR.-CDR.) CADE
  • 2. tranzitiv regional A ajuta pe cineva să se urce într-un arbore. MDA2
etimologie:
  • aburca MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „barac” (3 clipuri)
Clipul 1 / 3