14 definiții pentru balotaj


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

balotaj sn [At: CARAGIALE, O. VI, 153 / V: (rar) ~agiu, ~az / Pl: ~e, (rar) ~uri / E: fr ballot] 1 Situația în care, la alegeri sau la votare, nici un candidat nu întrunește majoritatea absolută de voturi (cerută de lege). 2 Scrutinul care trebuie să decidă între candidații rămași în balotaj (1).

BALOTÁJ, balotaje, s. n. Situație creată la o alegere când niciun candidat nu întrunește majoritatea de voturi cerută de lege. – Din fr. ballottage.

BALOTÁJ, balotaje, s. n. Situație în care, la o alegere, nici un candidat nu întrunește majoritatea de voturi cerută de lege. – Din fr. ballottage.

BALOTÁJ, balotaje, s. n. Situație în care nici unul dintre candidații la o alegere n-a întrunit majoritatea de voturi cerută de lege (ceea ce face necesară o nouă alegere). S-a declarat balotaj. ♦ Alegere care trebuie să decidă între candidații rămași în această situație.

BALOTÁJ, balotaje, s. n. Situație în care nici unul dintre candidații la o alegere n-a întrunit majoritatea de voturi cerută de lege, ceea ce face necesară o nouă alegere. – Fr. ballottage.

BALOTÁJ s.n. Situație care se creează atunci când nici unul dintre candidații la o alegere n-a obținut numărul necesar de voturi pentru a fi ales. ♦ Alegere care are loc atunci când candidații nu au obținut numărul necesar de voturi la un scrutin anterior. [< fr. ballottage].

BALOTÁJ s. n. situație care se creează atunci când nici unul dintre candidații la o alegere n-a obținut numărul necesar de voturi pentru a fi ales. (< fr. ballottage)

BALOTÁJ ~e n. Situație creată în timpul unor alegeri, când nici unul dintre candidați nu obține la primul tur numărul necesar de voturi, ceea ce determină repetarea alegerilor. /<fr. ballottage

balotaj n. al doilea vot care se face, când candidații n’au avut la cel dintâiu numărul necesar de voturi: balotajul se face opt zile după prima votare.

*balotáj n., pl. e (fr. ballotage, d. ballot, balot, care vine d. balle, minge. V. bal 2 și bală 2). A doŭa votare care se face cînd candidațiĭ n’aŭ avut destule voturĭ la prima votare (ceĭa ce odinioară se făcea pin bile numite „baluri”).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

balotáj s. n., pl. balotáje

balotáj s. n., pl. balotáje

Intrare: balotaj
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • balotaj
  • balotajul
  • balotaju‑
plural
  • balotaje
  • balotajele
genitiv-dativ singular
  • balotaj
  • balotajului
plural
  • balotaje
  • balotajelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

balotaj

  • 1. Situație creată la o alegere când niciun candidat nu întrunește majoritatea de voturi cerută de lege.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • S-a declarat balotaj.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Alegere care trebuie să decidă între candidații rămași în această situație.
      surse: DLRLC DN

etimologie: