balanga i vz balang

balánga interj v. balang.

BALANGA interj, v. balang.

BALANG, interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetul unui clopot (mare); bang, dang. [Var.: balanga interj.] – Onomatopee.

BALANGĂ, bălăngi, s. f. (Pop.) Clopot care se atârnă la gâtul vitelor și al oilor; talangă; sunetul produs de un astfel de clopot. – Din balang.

balang i [At: ISPIRESCU, ap. DDRF / V: -a / E: fo] Imită sunetul unui clopot (mare ) Si: bang (1).

balangă sf [At: BARONZI, L. 101 / Pl: ~lăngi / E: balang + -ă] (Rar) 1 Clopot la gâtul vitelor, cailor și oilor Cf talangă. 2 Sunet produs de balangă (1).

baláng interj. (de obicei repet.) Cuvînt care imită sunetul unui clopot (mare); bang. • și balánga interj. / onomat.

balángă s.f. (agric.) Talangă (la gîtul animalelor domestice). ◆ Ext. Sunetul produs de balangă. pl. -ăngi. /de la balang.

BALANGĂ l. sf. Clopot ce se atîrnă la gîtul calului (– BALANCĂ). II. BALANGA! BALANGA! interj, care imită sunetul clopotului: de-odată auz balanga! balanga! Ies pe poartă; era căruța lui Neica Enache (ISP.).

BALANG interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetul unui clopot (mare); bang, dang. [Var.: balanga interj.] – Onomatopee.

BALANGĂ, bălăngi, s. f. Clopot care se atârnă la gâtul vitelor și al oilor; talangă; sunetul produs de un astfel de clopot. – Din balang.

BALANCĂ s. f. v. balangă.

BALANG interj. (De obicei repetat) Onomatopee care imită sunetul unui clopot mare; bam, bang, dang. Variantă: balangă (ISPIRESCU, la TDRG) interj.

BALANGĂ, balăngi, s. f. Talangă. Variantă: balancă s. f.

BALANG interj. (De obicei repetat) Cuvînt care imită sunetul unui clopot mare. [Var.: balanga interj.] – Onomatopee.

BALANGĂ, balăngi, s. f. Talangă. – Din balang.

BALANG interj. (se folosește, de obicei repetat, pentru a reda sunetul unui clopot) [Var. balanga] /Onomat.

BALANGĂ bălăngi f. Clopot ce atârnă la gâtul vitelor; talancă. /Din balang

balanca (balanga) int. exprimând sunetul clopoțeilor: deodată auzii balanga-balanga! ISP. [Onomatopee]. ║ f. 1. clopoțel la gâtul dobitoacelor: 2. (de a) Mold. numele unui joc copilăresc cu palma.

baláng (din bălăngănesc), interj. care arată un sunet plicticos de clopot, de tingire saŭ de altceva asemenea. – Și dalang. V. și bang, dang.

balángă, și -ncă, f. pl. e și bălăngĭ, -ncĭ (d. balang). Talangă, dalangă, un fel de clopot subțire care sună dogit și care se atîrnă de gîtu vitelor.

!balang interj.

balangă (pop.) s. f., g.-d. art. bălăngii; pl. bălăngi

balang/balanga interj.

balangă (pop.) s. f., g.-d. art. bălăngii; pl. bălăngi

balang/balanga interj.

balangă s. f., g.-d. art. bălăngii; pl. bălăngi

BALANG interj. v. bang.

BALANGĂ s v. clopot.

BALANGĂ s. v. talangă.

BALANG interj. bam!, bang!, dang! (Clopotul face: ~!)

balangă s. v. CLOPOT.

BALANGĂ s. clopot, talangă, (Mold., Transilv. și Ban.) țingălău, (Transilv.) țoangă. (~ la gîtul vitelor.)