3 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bagrín sm vz băgrin

băgrín sm [At: HEM 126 / V: bag-, braghin2, mag- / Pl: ~i / E: srb bágrena (bágrem)] (Bot; Ban) 1 Salcâm (Robinia pseudoacacia). 2 Salcâm-galben (Laburnum anagyroides).

băgrín m. (sîrb. bágren și -em). Ban. Salcîm. Și mă-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

băgrín (reg.) (bă-grin) s. m., pl. băgríni

băgrín s. m. (sil. -grin), pl. băgríni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bagrín (-ni), s. m.1. Plantă, salcîm (Robinea pseudoacacia). – 2. Plantă, drob (Cytisus laburnum). – Var. braghin, magrin. Sb. bagrena (DAR).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BAGRIN < subst. băgrin „salcîm”. 1. Bagrinești s. 2. Bahrin, mold. (Tec I; Sd XII și XXII; Bir II; 17 A I 65; Sur IV); – Micul (17 A II 47); -ești s. (Dm). 3. Bahrimu (Bîr I).

Intrare: bagrin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bagrin
  • bagrinul
  • bagrinu‑
plural
  • bagrini
  • bagrinii
genitiv-dativ singular
  • bagrin
  • bagrinului
plural
  • bagrini
  • bagrinilor
vocativ singular
plural
Intrare: Bagrin
Bagrin nume propriu
nume propriu (I3)
  • Bagrin
Intrare: băgrin
  • silabație: -grin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băgrin
  • băgrinul
  • băgrinu‑
plural
  • băgrini
  • băgrinii
genitiv-dativ singular
  • băgrin
  • băgrinului
plural
  • băgrini
  • băgrinilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)