opțiuni
  • info

4 intrări

33 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BABETE, babeți, s. m. (Iht.) Zglăvoacă (1) (Cottus gobio). – Et. nec.[1] modificată

  1. În original: BABETE, babeți, s. n. — cata

babete sm [At: DEX2 / Pl: ~eți / E: nct] (Iht) Peștele Cottus gobio Si: zglăvoacă.

babéte s.m. (iht.) Zglăvoacă (Cottus gobio). • pl. -ți. / etimol. nec.

BABETE, babeți, s. m. (Iht.) Zglăvoacă (1) (Cottus gobio). – Et. nec.

BABETĂ2 s. f. v. bavetă.

BABETĂ1, babete, s. f. (Fam.) Femeie bătrână, babă (I). – Babă + suf. -etă.

BABETĂ1, babete, s. f. (Fam.) Femeie bătrână, babă (I). – Babă + suf. -etă.

BAVETĂ, bavete, s. f. Bărbiță (1). [Var.: babetă s. f.] – Din fr. bavette.

BAVETĂ, bavete, s. f. Bărbiță (1). [Var.: babetă s. f.] – Din fr. bavette.

babetă2 sf vz bavetă

babetă1 sf [At: DEX2 / Pl: ~te / E: babă + -etă] (Fam) Babă (1).

bavetă sf [At: DEX2 / V: babe~ / Pl: ~te / E: fr bavette] 1 Partea de sus a unui șort. 2 Bărbiță. 3 Șorț de tablă montat deasupra coamei la acoperiș. 4 Apărătoare de cauciuc pusă la roțile din spate ale unui autovehicul, pentru a diminua stropirea.

băbete sm [At: ȘEZ. IV, 203 / Pl: ~eți / E: babă + -ete] (Mol; rar; prt) Babă (1).

babétă1 s.f. (fam.) Femeie bătrînă; babă. • pl. -e. /babă + -etă.

babétă2 s.f. v. bavetă.

bavétă s.f. 1 Șervet de pînză, de plastic etc. care se prinde sub bărbia copiilor mici, în timpul mesei; (fam.) bărbiță. 2 Partea de sus a unui șorț. 3 (constr.) Șorț de tablă, montat deasupra coamei, la acoperiș. 4 Apărătoare de cauciuc pusă la roțile din spate ale unui autovehicul, pentru a diminua stropirea roților. • pl. -e. și babétă s.f. /<fr. bavette.

BAVETĂ s.f. 1. Partea de sus a unui șorț. ♦ Șervețel care se leagă la gîtul copiilor cînd mănîncă; bărbiță. 2. Șorț de tablă care se montează deasupra coamei la acoperiș. 3. Apărătoare de cauciuc montată la fiecare din roțile (din spate) ale autovehiculelor pentru a diminua stropirea. [< fr. bavette].

BAVETĂ s. f. 1. partea de sus a unui șorț. ◊ șervețel la gâtul copiilor când mănâncă; bărbiță. 2. șorț de tablă deasupra coamei la acoperiș. 3. apărătoare de cauciuc la roțile (din spate) ale autovehiculelor. (< fr. bavette)

BABETĂ ~e f. pop. rar Femeie bătrână; babă. /babă + suf. ~etă

BAVETĂ ~e f. Șorț mic (de pânză, de mușama sau de material plastic) care se leagă la gâtul copiilor mici când mănâncă; bărbiță. [G.-D. bavetei] /<fr. bavette

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

babete s. m., pl. babeți

babetă (fam.) s. f., g.-d. art. babetei; pl. babete

babetă (bătrână) (fam.) s. f., g.-d. art. babetei; pl. babete

bavetă (bavețică; apărătoare) s. f., g.-d. art. bavetei; pl. bavete

babetă (fam.) s. f., g.-d. art. babetei; pl. babete

bavetă s. f., g.-d. art. bavetei; pl. bavete

babetă s. f., pl. babete

bavetă s. f., pl. bavete

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BABETE s. v. zglăvoacă.

babete s. v. ZGLĂVOACĂ.

BABETĂ s. v. babă, bătrână.

BAVETĂ s. bavețică, bărbiță, (rar) bărbie. (~ pentru copiii mici.)

babetă s. v. BABĂ. BĂTRÎNĂ.

BAVETĂ s. bavețică, bărbiță, (rar) bărbie. (~ pentru copiii mici.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bavetă (bavete), s. f. – Bărbiță, bavețică. Fr. bavette.

Intrare: babete
substantiv masculin (M46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • babete
  • babetele
plural
  • babeți
  • babeții
genitiv-dativ singular
  • babete
  • babetelui
plural
  • babeți
  • babeților
vocativ singular —
plural —
Intrare: babetă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • babetă
  • babeta
plural
  • babete
  • babetele
genitiv-dativ singular
  • babete
  • babetei
plural
  • babete
  • babetelor
vocativ singular
  • babetă
  • babeto
plural
  • babetelor
Intrare: bavetă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bavetă
  • baveta
plural
  • bavete
  • bavetele
genitiv-dativ singular
  • bavete
  • bavetei
plural
  • bavete
  • bavetelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • babetă
  • babeta
plural
  • babete
  • babetele
genitiv-dativ singular
  • babete
  • babetei
plural
  • babete
  • babetelor
vocativ singular
  • babetă
  • babeto
plural
  • babetelor
Intrare: băbete
băbete
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

babete, babețisubstantiv masculin

etimologie:

babetă, babetesubstantiv feminin

etimologie:
  • Babă + sufix -etă. DEX '09 DEX '98 NODEX

bavetă, bavetesubstantiv feminin

  • 1. Șervețel care se leagă la gâtul copiilor când mănâncă; bărbiță. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: bavețică bărbie diminutive: bavețică
  • 2. Partea de sus a unui șorț. DN
  • 3. Șorț de tablă care se montează deasupra coamei la acoperiș. DN
  • 4. Apărătoare de cauciuc montată la fiecare din roțile (din spate) ale autovehiculelor pentru a diminua stropirea. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.