2 intrări

23 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂRBOASĂ, bărboase, s. f. Plantă erbacee cu frunze păroase, cu flori dispuse în spice cilindrice, pătate cu roșu, verde sau violet (Andropogon ischaemum). – Din barbă + suf. -oasă.

BĂRBOASĂ ~e f. Plantă erbacee, cu frunze păroase și flori roșii, verzi sau violete dispuse în spice cilindrice. /barbă + suf. ~oasă

BĂRBOS, -OASĂ, bărboși, -oase, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea substantivat, m.) Cu barbă (lungă și deasă); care nu s-a bărbierit mai multe zile. 2. S. f. Plantă erbacee cu frunze păroase, cu flori dispuse în spice cilindrice, pătate cu roșu, verde sau violet (Andropogon ischaemum).Barbă + suf. -os.

bărbos, ~oa [At: DEX2 / Pl: ~oși, ~oase / E: barbă + -os] 1-2 sm, am (Om) care are barbă (lungă și deasă). 3 sf Plantă erbacee cu frunze păroase și cu flori dispuse în spice cilindrice, pătate cu roșu, verde sau violet (Andropogon ischaemum). modificată

bărbos, -oa adj., s.m., s.f. 1 adj., s.m. (Bărbat) care are barbă (lungă și deasă); care nu s-a bărbierit de mai multe zile. 2 s.f. (bot.) Plantă erbacee, cu frunzele păroase și cu florile pătate cu roșu, verde sau violet, dispuse în spice cilindrice (Andropogon ischaemum); barba-caprei. • pl. -oși, -oase. /barbă + -os.

BĂRBOS I. adj. 1 Care are barbă 2 Care are barbă mare și deasă. II. BĂRBOA (pl. -oase) sf. 🌿 Plantă ierboasă cu florile așezate în spice cilindrice prevăzute cu peri lungi și aspri; spicele sînt pătate cu roșu sau cu verde și violet; crește prin locuri nisipoase, pe dealurile neroditoare (Andropogon ischaemum) (🖼 368).

BĂRBOS, -OASĂ, bărboși, -oase, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea substantivat, m.) Cu barbă (lungă și deasă); care nu s-a bărbierit mai multe zile. 2. S. f. Plantă erbacee cu frunze păroase, cu flori dispuse în spice cilindrice pătate cu roșu, verde sau violet (Andropogon ischaemum).Barbă + suf. -os.

BĂRBOS, -OASĂ, bărboși, -oase, adj. Cu barbă, care poartă barbă (lungă și deasă); care este nebărbierit de mai multe zile; căruia i-au crescut tuleiele bărbii. Aveau hainele rupte, erau obosiți, bărboși, cu capetele goale. DUMITRIU, B. F. 140. Și s-au pornit bărboșii regi Cu sfetnicii-nvechiți în legi Și patruzeci de zile-ntregi Au tot nuntit. COȘBUC, P. I 58. ◊ (Substantivat) S-a apropiat de bărboșii și pîntecoșii care îi făceau zile fripte. PAS, L. I 111. Bărbosul se holba cu mare tulburare spre adînc. SADOVEANU, N. F. 48.

BĂRBOS, -OASĂ, bărboși, -oase, adj. (Adesea substantivat, m.) Cu barbă (lungă și deasă); nebărbierit. – Din barbă + suf. -os.

BĂRBOS ~oasă (~oși, ~oase) 1) și substantival Care are barbă (mare); cu barbă (mare). 2) fam. Care nu este bărbierit de mai multe zile; nebărbierit. /barbă + suf. ~os

bărbos a. 1. cu barba mare și deasă; 2. cui crește barba.

Bărboși pl. 1. târg și stațiune de drum de fier în județul Covurlui spre V. de Galați, locul natal al lui Cuza; 2. pârâu și sat în județul Fălciu: 253 loc.

bărbós, -oásă adj. (d. barbă). Care are barbă maĭ ales mare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bărboa (plantă) s. f., g.-d. art. bărboasei; pl. bărboase

bărboa (plantă) s. f., g.-d. art. bărboasei; pl. bărboase

bărbos adj. m., pl. bărboși; f. bărboa, pl. bărboase

bărbos adj. m., pl. bărboși; f. bărboasă, pl. bărboase

bărbos adj. m., pl. bărboși; f. sg. bărboasă, pl. bărboase

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BĂRBOA s. (BOT.; Bothriochloa ischaemum) (reg.) sad, sadină, păiș-dulce. corectat(ă)

BĂRBOA s. (BOT.; Bothriochloa ischaemum) (reg.) sad, sadină, păiș-dulce. corectat(ă)

BĂRBOS adj. nebărbierit, neras. (Om ~.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

bărbos, bărboși, s. m. (cart.) rigă, popă.

Intrare: bărboasă
bărboasă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bărboa
  • bărboasa
plural
  • bărboase
  • bărboasele
genitiv-dativ singular
  • bărboase
  • bărboasei
plural
  • bărboase
  • bărboaselor
vocativ singular
plural
Intrare: bărbos
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bărbos
  • bărbosul
  • bărbosu‑
  • bărboa
  • bărboasa
plural
  • bărboși
  • bărboșii
  • bărboase
  • bărboasele
genitiv-dativ singular
  • bărbos
  • bărbosului
  • bărboase
  • bărboasei
plural
  • bărboși
  • bărboșilor
  • bărboase
  • bărboaselor
vocativ singular
  • bărbosule
  • bărboa
  • bărboaso
plural
  • bărboșilor
  • bărboaselor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bărboa, bărboasesubstantiv feminin

  • 1. Plantă erbacee cu frunze păroase, cu flori dispuse în spice cilindrice, pătate cu roșu, verde sau violet (Andropogon ischaemum). DEX '09 DLRM
etimologie:
  • Barbă + sufix -os. DEX '98 DEX '09

bărbos, bărboaadjectiv

  • 1. adesea substantivat masculin Cu barbă (lungă și deasă); care nu s-a bărbierit mai multe zile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Aveau hainele rupte, erau obosiți, bărboși, cu capetele goale. DUMITRIU, B. F. 140. DLRLC
    • format_quote Și s-au pornit bărboșii regi Cu sfetnicii-nvechiți în legi Și patruzeci de zile-ntregi Au tot nuntit. COȘBUC, P. I 58. DLRLC
    • format_quote S-a apropiat de bărboșii și pîntecoșii care îi făceau zile fripte. PAS, L. I 111. DLRLC
    • format_quote Bărbosul se holba cu mare tulburare spre adînc. SADOVEANU, N. F. 48. DLRLC
etimologie:
  • Barbă + sufix -os. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.